Import de forţă de muncă
Datele statistice arată că, în ultimii ani, importul forţei de muncă a luat amploare în România, fenomen destul de întâlnit, de altfel, şi în alte ţări europene.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 02.05.2025, 17:41
Datele statistice arată că, în ultimii ani, importul forţei de muncă a luat amploare în România, fenomen destul de întâlnit, de altfel, şi în alte ţări europene. Dacă în urmă cu zece ani erau acceptați aproximativ 20 de mii de lucrători extracomunitari în România, acum numărul acestora este mult mai mare. Căci, în timp ce continuă să fie cel mai mare exportator de forță de muncă din Uniune, România aprobă, la rândul său, an de an, un număr considerabil de permise de muncă pentru muncitori non-UE, în principal asiatici.
„Criza forței de muncă la nivel național este o realitate”, spun reprezentanții Ministerului Muncii de la București, care indică și domeniile ce înregistrează deficit de muncitori, respectiv cel al construcțiilor, curierat, comerț sau restaurante. Contingentul de lucrători străini nou admiși pe piața internă a forței de muncă se stabilește spre sfârșitul anului, după discuții cu mediul de afaceri și după ce se face o analiză a gradului de ocupare a contingentului de permise de muncă acordate anterior.
Despre prezenţa muncitorilor extracomunitari pe piaţa muncii din România, dar şi despre ce câştigă statul român prin venirea acestora a vorbit la Radio România Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii:
“Este o necesitate, venirea lor acoperă nişte zone în care e nevoie de forţă de muncă. Ei ne fac un bine în sensul în care, prin munca lor, avem acces la nişte servicii de care avem nevoie, în zona de curierat, în zona de transport, sunt şoferi mulţi dintre ei, avem nevoie de aceste servicii, iar ei vin şi prestează o muncă ce se traduce în accesul nostru la respectivele servicii. Pe primul loc sunt construcţiile. Ce încasează statul la buget? Se plătesc contribuţiile, contribuie practic la tot ceea ce înseamnă bugetul pentru pensii, pentru sănătate, plătesc impozit pe munca pe care o desfăşoară în funcţie de acordul pe care îl avem cu statul din care ei vin.”
Cei mai mulți extracomunitari care au venit, în 2024, să muncească în România au fost din Nepal, Sri Lanka, India și Bangladesh. Pentru 2025 a fost stabilit un contingent de 100 de mii de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, număr rămas neschimbat de trei ani, iar estimările Ministerului Muncii sunt că numărul celor încadraţi în muncă sau detaşați în România în acest an ar reprezenta aproximativ 1,25% din totalul forței de muncă din țară.
Muncitorii extracomunitari vin în România prin intermediul unor firme, procedurile sunt foarte clare, iar dacă muncitorul extracomunitar îşi exprimă disponibilitatea de a mai rămâne să muncească în România sau îşi găseşte de lucru în altă parte, la alt angajator, de toate demersurile trebuie să se ocupe acest următor angajator, astfel că, Inspectoratul General de Imigrări are tot timpul un tablou al acestor mişcări ale muncitorilor de la un angajator la altul, mai precizează Violeta Alexandru.
Este afectată societatea românescă de venirea lucrătorilor extracomunitari? Sociologul Dan Petre explică: „Fără îndoială că este afectată, în primul rând pentru că este un fenomen care nu a mai fost prezent până acum. Noi nu ne-am mai confruntat cu aşa ceva până acum şi învăţăm cum să convieţuim cu segmente atât de largi de oameni care vin din alte culturi. Este posibil ca celebra noastră ospitalitate să fie cumva pusă la încercare. Lucrurile vor fi influenţate puternic de situaţia economică, de cum va evolua economia în perioada următoare şi dacă ne vom duce într-o direcţie în care societatea mai degrabă să aibă anumite dificultăţi de absorbţie şi să aibă comportamente mai degrabă de respingere sau, din contră, de a-i integra în societate cu mai mare uşurinţă. Lucrurile sunt încă în dezvoltare, e foarte greu de spus în acest moment în ce direcţie se vor îndrepta lucrurile.”
Situaţia din România nu este nicidecum unică, spune, pe de altă parte, şi Cosmin Boiangiu, directorul executiv de la Autoritatea Europeană pentru Muncă: “La nivel european remarcăm acelaşi lucru în toate statele europene – creşterea numărului de lucrători din ţările terţe, deficite cronice de forţă de muncă în foarte multe sectoare: transport rutier, construcţii, Horeca, logistică, sectorul de îngrijire. E o problemă din ce în ce mai mare. Regulile pe care şi le face fiecare stat în funcţie de propriile necesităţi trebuie să fie, în primul rând, bine aplicate. Pentru că, vorbind de cazul României, este important ca lucrătorii care sunt aduşi în România pentru a servi intereselor economiei să rămână în România, să nu fie reexportaţi în alte state, cu pretexte false.”
Odată cu intrarea României în Schengen, o parte dintre muncitorii extracomunitari merg mai departe spre Vest, pentru salarii mai mari, atrag atenţia reprezentanți ai unor agenții de recrutare a personalului străin, potrivit cărora, în iunie 2024, la nici două luni și jumătate după intrarea României în Schengen cu spaţiul aerian, un procent de aproximativ 35‑40% din muncitorii străini plecaseră, deja, din ţară. Iar numărul este în creştere, probabil, odată ce România a aderat la Schengen şi cu frontierele terestre.
RadioRomaniaInternational · Viitorul începe azi 02.05.2025
