În vremuri excepționale, măsuri excepționale

În 2022, investițiile străine directe în România atingeau un nivel-record, de peste 10 miliarde de euro.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 04.04.2025, 16:04

În 2022, investițiile străine directe în România atingeau un nivel-record, de peste 10 miliarde de euro. O creștere de 12,3% față de anul anterior, sprijinită de factori de natură conjuncturală, dar și de alții ce au reflectat relaxarea restricțiilor pandemice sau reziliența climatului investițional românesc, în pofida tensiunilor geopolitice și a crizei energetice. Concentrate în principal în Industrie, Comerț și Servicii financiare și de Asigurări, investițiile au tot scăzut, însă, de atunci.

În 2023, erau cifrate la circa 6,6 miliarde de euro, iar în anul următor s-au diminuat cu încă un miliard de euro. Iar datele publicate de Banca Națională a României arată că, în prima lună din acest an, investițiile străine directe au scăzut la jumătate față de luna ianuarie a lui 2024.

Instabilitatea de pe scena politică a accentuat această tendință de scădere, în care factorul geopolitic are, pe de altă parte, un rol major. Între timp, agențiile de evaluare financiară au înrăutățit perspectiva României – aceasta nu mai este stabilă, ci negativă, deși țara este încă în categoria celor recomandate pentru investiții, pe ultima treaptă, ce e drept. Apare tot mai evidentă necesitatea unor măsuri excepționale pentru a redresa situația, spun diverși analiști economici. Unul dintre aceștia este profesorul universitar Mircea Coșea:

„Am intrat într-o perioadă în care viitorul României este destul de sumbru d.p.d.v. economic și mai ales al atractivității pentru capitalul străin. Pe lângă faptul că avem o instabilitate politică – ce se va prelungi, pentru că indiferent de rezultatul alegerilor din mai se va aștepta să se vadă ce se întâmplă – din punctul meu de vedere, lucrurile evoluează negativ mai mult din punctul geopolitic. Pentru că România este cam izolată în momentul de față.

M-a speriat declarația ambasadei americane care preia un discurs al vicepreședintelui american în care ni se menține această etichetă de țară cu o democrație încă slab dezvoltată, cu greșeli de guvernare. Suntem o oaie neagră în această zonă din punct de vedere al interesului noii administrații americane; războiul din Ucraina, chiar dacă va merge într-o pace, să zicem, de un anumit fel, de noi se va apropia foarte mult granița cu Federația Rusă.

Toate lucrurile astea fac ca România să intre într-un moment dificil d.p.d.v. al investițiilor străine. De aceea, eu cred că trebuie luate măsuri excepționale.”

La vremuri excepționale, măsuri excepționale, în mai multe domenii, insistă analistul economic Mircea Coșea:

„Primul domeniu este acela al unor facilități extraordinare pe care ar trebui să le dăm, temporar, unor investitori străini. Facilități pe care până acum nu le-am dat, din punct de vedere al fiscalității, al atribuirii terenurilor, din punct de vedere a tot ceea ce înseamnă un grad mai mare de atractivitate față de vecinii noștri.

În al doilea rând, o mobilizare foarte intensă a ceea ce se numește diplomație economică sau diplomație comercială.

În al treilea rând, trebuie să existe o propagandă, în termenii buni ai cuvântului, pentru a arăta că România este o țară care, în pofida unor dificultăți temporare, cum sunt spre exemplu deficitele sau dificultățile de atragere a fondurilor, are resurse mult superioare altora și merită să atragă atenția din punct de vedere al investițiilor.”

Profesorul Mircea Coșea amintește în context industria prelucrătoare a produselor agricole, energia și turismul.

“Noi stăm într-o apatie, spune el, și așteptăm să vină cineva să ne întrebe: vreți investiții? Nu, noi trebuie să mergem să le cerem. Noi trebuie să mergem în această perioadă, urgent, să luăm legătura cu noua administrație americană pentru a lămuri lucrurile, pentru a arăta că de fapt România e o țară care are o democrație, care are anumite dificultăți, dar care e pe cale să le rezolve.”

Aversiunea față de risc a crescut nu numai în România, atrage, pe de altă parte, atenția profesorul universitar Daniel Dăianu, economist și fost ministru al Economiei și Finanțelor:

“Trăim o perioadă puțin spus cu incertitudine și imprevizibilitate mărite. Administrația Trump a făcut mutări uimitoare din multe puncte de vedere în relația cu Rusia, care este într-o confruntare militară în Ucraina; avem un război comercial, nu numai anunțat, el se desfășoară deja cu tarife înalte, care privesc relația între Statele Unite și UE.

Vom avea și un război valutar foarte probabil, întrucât întotdeauna când relațiile comerciale sunt foarte tensionate statele încearcă să folosească cursul de schimb ca o modalitate de a impulsiona exporturile și de a descuraja importurile. Nu este vorba, deci, numai despre România. (…)

Toate acestea crează un context mult mai incert, imprevizibil decât plângerile tradiționale pe care mediul de afaceri le avea și anume că este necesar să se opereze un cadru fiscal stabil, să nu aibă loc schimbări în politica economică ce ar strica planurile de afaceri. Sunt modificări, folosesc un barbarism, disruptive. Erau de neconceput. Ce se întâmplă după revenirea președintelui Trump schimbă într-un fel ordinea postbelică în Europa.”

Sunt niște modificări care nu au cum să nu aibă efecte și în ceea ce privește planurile de afaceri, conchide Daniel Dăianu.