Jihad în Europa
Sharm el-Sheikh, Beirut, Paris, Bamako - în mai puţin de o lună, jihadiştii au lovit pe trei continente şi au lăsat în urma lor sute de morţi.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 04.12.2015, 09:45
Sharm
el-Sheikh, Beirut, Paris, Bamako – în mai puţin de o lună, jihadiştii au lovit
pe trei continente şi au lăsat în urma lor sute de morţi. Bruxelles, capitala
administrativă a Uniunii Europene şi gazda sediului NATO, a fost zile în şir
paralizată de spaima unor atacuri similare. Presa din ţările vecine a acuzat
autorităţile belgiene că ar fi permis ceea ce ziariştii numesc crearea unui
adevărat cartier jihadist la Bruxelles. Descreieraţii care-şi motivează
religios fervoarea ucigaşă se află, deja, în inima Europei.
Încă de la
sfârşitul anului trecut, fostul consilier de la Kremlin Andrei Ilarionov,
ulterior căzut în disgraţia lui Vladimir Putin, a avertizat asupra riscurilor unei aşa-numite
primăveri islamice în Europa Occidentală, despre care spunea că este mai
vulnerabilă decât oricând.
UE nu are capacitatea de a se mobiliza pentru a rezolva crizele cu care
se confruntă – crede şi fostul negociator-şef al României cu Bruxellesul,
profesorul Vasile Puşcaş. Într-un interviu pentru Radio România, el vorbeşte
despre lipsa unei reacţii cordonate în criza refugiaţilor şi despre absenţa
unui plan comun în lupta împotriva terorismului: E o formulă care nu a dat
rezultate nici în timpul crizei internaţionale financiare, se ştie foarte bine
că deciziile au fost luate foarte târziu şi foarte neinspirat, la nivelul UE,
şi acum vedem iarăşi criza refugiaţilor, incapacitatea de a aplica legislaţia
europeană. Să ne înţelegem, din 2007 există măsuri luate de instituţiile
europene cum statele să reacţioneze într-un asemenea caz. Nimeni nu s-a
pregătit, nimeni nu a aplicat asemenea decizii care se tot modifică pe măsură
ce se agravează criza. Acum suntem într-o altă criză, cea a terorismului
internaţional, şi iarăşi e problema de decizii care să privească nu numai un
stat, nu numai o subregiune a Uniunii, ci întreaga UE.
Iar evidenţa e că metastazele
jihadului au cuprins întregul continent. Oricât le-ar displăcea, chiar
promotorii intratabili ai corectitudinii politice încep să consimtă că patul
germinativ sunt tot mai numeroasele comunităţi musulmane de pe continent. În
2010, erau 44 de milioane de musulmani, adică şase procente din populaţie, şi
19 milioane numai în statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce înseamnă
aproape 4% din total. Dacă atât ritmul imigrării, cât şi sporul natural rămân
aceleaşi, în 2050 vor fi aproape 60 de milioane, adică un cetăţean european din
zece va fi de confesiune islamică. Citaţi de corespondenta Radio România la
Madrid, experţii spanioli spun că atentatul de la Paris poate fi urmat de
altele, de anvergură similară, şi că fenomenul de racolare a celor care
ulterior comit atacuri a suferit o transformare. Dacă, până de curând, aceasta
se realiza în principal în moschei, mediul on-line a devenit acum principalul
mijloc de radicalizare. 45% dintre indivizii arestaţi în Spania sub suspiciunea
de terorism au cetăţenie spaniolă, iar 40 de procente sunt chiar născuţi acolo.
Specialiştii numesc acest fenomen ‘ecloziunea jihadismului autohton’. Studiul
insistă asupra vârstei teroriştilor, care sunt tot mai tineri, între 15 şi 29
de ani, şi constată creşterea continuă a numărului de convertiţi la Islam,
care, într-un timp foarte scurt, devin radicali, din dorinţa de a-şi legitima
apartenenţa la grup.
Pe
fondul dezbaterilor de la Bucureşti privind cotele de refugiaţi din Orientul
Mijlociu şi nordul Africii, printre care se pot lesne strecura jihadişti,
preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să sublinieze că, asemenea altor state
central-europene, România nu e destinaţie predilectă pentru aceştia. Terorismul
funcţionează doar dacă provoacă teamă, a
afirmat preşedintele: Dacă lăsăm frica să pătrundă în ţesutul
social al ţărilor noastre, abia atunci teroriştii îşi ating obiectivul adevărat
şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu avem voie să lăsăm
xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină relevante în societăţile
noastre. În niciun caz nu avem voie să lăsăm această frică să ducă la
stigmatizarea unor colectivităţi religioase care nu au nicio vină în această
chestiune.
Din respect pentru minorităţile etnice şi religioase,
populaţia musulmană din România nu va fi vizată de măsuri speciale, a adăugat
Iohannis. Noul ministrul Justiţiei de la Bucureşti, Raluca Prună, a anunţat că
România va contribui, în schimb, fără nicio ezitare, alături de celalalte state
ale Uniunii Europene, la găsirea unui răspuns judiciar impotriva terorismului.
Majoritatea etnici tătari şi turci, concentraţi, în general, în Dobrogea
(sud-est, provincie care a făcut parte sute de ani din Imperiul Otoman), cei
circa 70 de mii de musulmani din România sunt, deopotrivă, un model de
integrare şi de loialitate faţă de statul român. Ambele comunităţi sunt
reprezentate din oficiu, ca şi celelalte minorităţi etnice, în Camera
Deputaţilor de la Bucureşti.
În primii ani 2000, când Armata participa la
campaniile antiteroriste din Afganistan şi Irak, purtătorul de cuvânt al
ministerului român Apărării era un foarte popular ofiţer de etnie turcă. Iar şeful cultului musulman din România, muftiul Murat
Iusuf, a condamnat fără echivoc actele de cruzime comise la Paris, precum şi pe
cei care pun la cale astfel de atentate. Este o crimă
împotriva umanităţii, fără nicio legătură cu religia islamică – a spus muftiul,
care a evocat versetul din Coran, potrivit căruia cel care ucide un suflet
ucide o comunitate întreagă.
