Pas important către neutralitatea climatică

Reuniţi la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern din ţările membre ale UE au ajuns la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelul emisiilor din 1990.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 18.12.2020, 13:08

Înţelegerea deschide drumul către neutralitatea climatică în 2050, oferă certitudine investitorilor, mediului de afaceri, autorităţilor publice şi cetăţenilor – a apreciat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acordul survine la un an de când legislativul european lansa Pactul Verde european – un plan de transformare a Uniunii într-o societate echitabilă, sănătoasă, durabilă şi prosperă şi de refacere a modului în care interacţionăm cu natura. Iar pentru ca cetățenii, comunitățile și organizațiile să fie parte în procesul de construire a unei Europe mai ecologice, recent, Comisia a lansat Pactul climatic european, care oferă tuturor un spaţiu pentru a face schimb de informaţii în legătură cu criza climatică, pentru a acţiona şi pentru a face parte dintr-o mişcare europeană pentru climă în continuă expansiune.

Invitat la Radio România, profesorul universitar doctor Mircea Duţu, preşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti, a vorbit despre importanţa deciziilor comunitare în domeniul climatic şi despre contextul în care survin acestea:

UE a optat, la 11 decembrie 2019, pentru o nouă strategie de creştere şi încearcă să transforme priorităţile ecologice în oportunităţi de dezvoltare. Ce înseamnă asta? Trebuie să pornim de la situaţia în care se află Europa – o regiune cu resurse în combustibili fosili săracă şi care vrea să beneficieze de faptul că tehnologiile şi tehnicile care emit puţin dioxid de carbon au devenit suficient de dezvoltate încât să asigure beneficiul economic. Uniunea şi-a asumat la nivel mondial calitatea de lider al luptei împotriva schimbărilor climatice şi să dezvolte o tranziţie ecologică în toate domeniile – modificându-şi modul de a produce, de a acţiona și de consum, aşa încât să combine şi să compatibilizeze cât mai bine lupta împotriva schimbărilor climatice cu dezvoltarea ecologică şi economică.

Înțelegerea privind nivelul de cel puțin 55% – mai ambițioasă decât obiectivul iniţial de reducere cu 40%, dar sub cel de 60% dorit de Parlamentul European – a fost posibilă după discuții îndelungate generate de temerile anumitor țări. Considerând că ar putea să nu reuşească să urmeze ritmul climatic ambiţios impulsionat de statele UE mai bogate, Polonia, ţară cu un sistem energetic intensiv în cărbune, împreună cu alte state central şi est-europene, precum Ungaria, Cehia şi Slovacia, a refuzat, de exemplu, anul trecut să subscrie deplin obiectivului Comisiei Europene privind atingerea neutralităţii climatice în UE până în anul 2050.

Acordul convenit acum cuprinde mai multe concesii, dar lasă pentru summit-urile următoare clarificarea unor aspecte importante, cum ar fi cuantumul fondurilor europene de care vor beneficia statele membre pentru ca economiile lor să poată face faţă tranziţiei energetice. Se va reveni, de asemenea, asupra discuţiei privind stabilirea ţintelor naţionale de reducere a emisiilor poluante.

Liderii europeni au decis deocamdată că nu se va solicita fiecărui stat membru să-şi reducă emisiile de CO2 cu 55%, ci se va urmări acest obiectiv pentru ansamblul UE prin ”echitate şi solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă”, ţinându-se cont de ”circumstanţele naţionale specifice şi potenţialul de reducere a emisiilor” poluante pentru fiecare ţară în parte.

În România, vom implementa în următorii ani o serie de proiecte care să permită atingerea acestor obiective, susţinând în acelaşi timp creşterea economică şi bunăstarea cetăţenilor, a subliniat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis la împlinirea a cinci ani de la adoptarea Acordului de la Paris – moment marcat printr-un summit virtual pe teme climatice.

Din nou, profesorul Mircea Duțu: România şi-a anunţat, la 10 decembrie 2020, ambiţia de a deveni un lider în domeniul schimbărilor climatice la nivel regional, european şi internaţional. Recunoscând că pentru aceasta este nevoie de un angajament ferm în materie, Bucureştiul s-a declarat hotărât în acest sens şi-şi asumă o ţintă europeană de atingere a neutralităţii din punct de vedere al carbonului până în 2050. Susţine, de asemenea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. Pentru aceasta, două orientări importante propune România: un cadru european flexibil care să permită fiecărei ţări, în raport cu nivelul său de dezvoltare economică, să-şi asume şi să-şi îndeplinească obiectivele pe termen mediu şi lung de reducere până în 2030 a emisiilor şi până în 2050 neutralitatea climatică şi să recurgă la strategii şi planuri naţionale concrete, pe termen mediu şi lung, cu impact cuantificabil şi real.

În virtutea Acordului de la Paris asupra climei, aproape toate ţările lumii s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Prima serie a acestor contribuţii determinate la nivel naţional a plasat planeta pe o traiectorie ce se situează între plus 3 şi plus 4 grade Celsius în raport cu perioada preindustrială, în timp ce obiectivul Acordului de la Paris este de a menţine încălzirea globală sub valoarea de plus 2 grade Celsius şi, pe cât posibil, chiar sub valoarea de plus 1,5 grade Celsius. În cadrul summit-ului virtual, alte țări, precum India, China şi Pakistan, au făcut promisiuni privind schimbările climatice, promisiuni care vor stabili parametrii întâlnirii la nivel înalt care va avea loc la Glasgow, anul viitor.