Peninsula Coreea, o bombă cu ceas?
Putere nucleară militară de la primul său test în 2006, Coreea de Nord a acceptat în 2007 să-şi întrerupă activităţile atomice în schimbul unui ajutor economic şi a unor garanţii de securitate.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 12.04.2013, 10:28
Putere nucleară militară de la primul său test în 2006, Coreea de Nord a acceptat în 2007 să-şi întrerupă activităţile atomice în schimbul unui ajutor economic şi a unor garanţii de securitate. Recent, însă, Phenianul şi-a anunţat intenţia de a reporni un reactor nuclear închis în 2007 şi a lăsat să se înţeleagă că ar putea relua îmbogăţirea uraniului în scopuri militare. Anunţul survine în contextul în care Coreea de Nord este angajată într-un război al declaraţiilor cu Washingtonul şi Seulul, ameninţând că va lansa atacuri cu rachete asupra SUA şi că va invada Coreea de Sud. De decenii, Peninsula Coreeană cunoaşte intensificări bruşte ale tensiunilor, urmate de perioade de acalmie.
Cu ce este diferită situaţia de acum? Analistul politic Bogdan Chirieac: De existenţa armei nucleare. Înţeleg că experţii americani au stabilit că în acest moment, Coreea de Nord nu are totuşi capacitate de a fabrica focoase nucleare capabile de a fi transportate de rachete. Deci, ce detonează ei acolo, ce au detonat, de fapt – Coreea de Nord, dacă vă vine să credeţi, face parte acum din clubul ţărilor nucleare – deşi nu s-a pus problema ca Phenianul să semneze Tratatul de neproliferare – ei bine, focoasele pe care ei le-au detonat subteran probabil că sunt mult prea mari pentru a putea fi transportate de rachete. Au şi rachete, au testat rachete, una de curând, care a şi căzut în Marea Japoniei, deci, cu alte cuvinte, SUA şi Coreea de Sud consideră că e vorba deocamdată doar de ameninţări, cum au mai fost.”
Situaţia din Peninsula coreeană este discutată şi în cadrul instituţiilor europene, care ar putea decide noi sancţiuni la adresa Coreei de Nord. Corespondentul Radio România la Bruxelles, Luminiţa Apostol: UE ar putea impune noi sancţiuni la adresa Coreei de Nord, dacă situaţia o va impune, această posibilitate fiind, în prezent, în stadiul de analiză, la nivelul statelor membre. Un înalt responsabil european a declarat, sub acoperirea anonimatului, că noi sancţiuni ar putea fi decise de europeni dacă Phenianul va lansa o nouă rachetă sau va face un nou test nuclear. Ultimele sancţiuni au fost impuse de europeni la 18 februarie, la puţin timp după testul nuclear efectuat de Coreea de Nord. Cu noile sancţiuni, statelor europene le sunt interzise orice importuri sau exporturi ale unor componente esenţiale pentru rachetele balistice, ca şi comerţul cu aur şi metale preţioase. De asemenea, 26 de persoane au interdicţie de viză pentru teritoriul statelor Uniunii, iar pentru 33 de companii nord-coreene, au fost blocate bunurile de pe teritoriul european. Ideea impunerii de sancţiuni, la adresa Băncii nord-coreene de comerţ exterior, este studiată şi ea de europeni – a confirmat acelaşi înalt responsabil, însă el a precizat că statele Uniunii se gândesc şi la ceea ce a numit consecinţele adverse pe care aceste sancţiuni le-ar putea avea asupra ambasadelor europene de la Phenian, dar şi asupra populaţiei nord-coreene.”
Europenii contează pe rolul foarte însemnat al Chinei, dar şi pe cel al Rusiei, pentru a convinge Coreea de Nord să revină la masa negocierilor. Beijingul s-a pronunţat, deja, în această problemă, declarând că nu doreşte să vadă haos în Peninsula Coreea. După ce Phenianul i-a avertizat pe cetăţenii străini din Coreea de Sud să părăsească ţara din cauza riscului izbucnirii unui război, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Hong Lei, a anunţat că ţara sa se opune luării de noi măsuri, de către oricare dintre cele două părţi, care ar putea agrava situaţia în Peninsula Coreea. Moscova, la rândul său, a declarat că ţările G8 (SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Canada şi Rusia) resping atitudinea provocatoare a Coreii de Nord şi a îndemnat părţile aflate în conflict să continue pe calea diplomaţiei pentru a calma situaţia din ce în ce mai tensionată din nord-estul Asiei. Sumele investite în zonă pentru înarmare sunt considerabile. Din nou, Bogdan Chirieac: Coreea de Nord a cheltuit anul trecut aproape 9 miliarde de dolari pe înarmare, Coreea de Sud, 35 de miliarde de dolari, dar sigur că diferenţa de PIB este enormă între Nord şi Sud, în Nord este foamete, pur şi simplu foamete. Ţineţi minte că data trecută, la Kim Jong-il, tatăl lui Kim Jong-un, au stabilit să primească orez în schimbul permisiunii ca Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică să amplaseze camere de luat vederi în reactoarele nord-coreene, tocmai pentru a nu dezvolta arma nucleară, lucru care între timp s-a întâmplat, primind deci mâncare, orez. E cunoscut faptul că în Coreea de Nord oamenii mănâncă rădăcini şi coji de copaci. Deci, poporul este ţinut în asemenea condiţii, terorizat, pur şi simplu, cum au văzut prin imaginile din satelit, în puşcării politice enorme şi cu toate acestea, comunitatea internaţională face mult prea puţin, mult prea puţin pentru a îndepărta, până la urmă, o aberaţie politico-militară.” Nu te poţi juca în acest mod cu armament nuclear la frontiera lumii civilizate, mai spune Bogdan Chirieac, care vede o posibilă soluţie în urma unor negocieri între SUA şi China.
