Ṭentenarlu a Văsillelui Mihai
“Escu român, şi aesta u dukescu multu di multu. Şi pri iu pot, fac tut ţi s’poati ti ce-i posibil tră văsilia românească”. Aestă fu pistisearea a Văsillelui Mihai (1921-2017), atelu ditu suni suveran ali Romaniei, cari, tru 25 di sumedru vrea s’umplea 100 di ani. Ca semnu di tiñie, Muzeulu Naţional di Artă ali Românie dişcllisi, luni, ti videari locurli istoriţi a Pălatillei Văsilikească: Sufrageria Regală, Scara Voievozilor şi Sala Tronului, cum şi expoziţia Fragmente di memorie – portrete regale cari adună operi di artă ţi ălu zuyrăpsescu Văsillelu Mihai I tru diferitema multi len turlii di etapi a banăllei. El fu protlu prinţipi amintatu după antredzirea ali Romaniei tru 1918. Fu hillilu prinţipelui Carol și al prinţipesăllei Elena, nipot a văsilleadzloru Ferdinand I și Maria ali Românie și a Văsillelui Constantin I ali Gărtie.
Mihai Pelin, 28.10.2021, 08:57
“Escu român, şi aesta u dukescu multu di multu. Şi pri iu pot, fac tut ţi s’poati ti ce-i posibil tră văsilia românească”. Aestă fu pistisearea a Văsillelui Mihai (1921-2017), atelu ditu suni suveran ali Romaniei, cari, tru 25 di sumedru vrea s’umplea 100 di ani. Ca semnu di tiñie, Muzeulu Naţional di Artă ali Românie dişcllisi, luni, ti videari locurli istoriţi a Pălatillei Văsilikească: Sufrageria Regală, Scara Voievozilor şi Sala Tronului, cum şi expoziţia Fragmente di memorie – portrete regale cari adună operi di artă ţi ălu zuyrăpsescu Văsillelu Mihai I tru diferitema multi len turlii di etapi a banăllei. El fu protlu prinţipi amintatu după antredzirea ali Romaniei tru 1918. Fu hillilu prinţipelui Carol și al prinţipesăllei Elena, nipot a văsilleadzloru Ferdinand I și Maria ali Românie și a Văsillelui Constantin I ali Gărtie.
Mihai I fu văsille ali României tru două perioade ahoryea. Prima a lui dumnillee (20 alunaru 1927 – 8 cirişaru 1930) sub Regenţă, el hiinda cilimeanu, şidzu sumu semnul a incertitudinilor, tru condiţiile tru cari, tru xeani, afendi a lui, principele Carol s’ndridzea s’yină diznău tru văsilie, iar tru văsilie loa sila minarea carlistă tră aduţearea diznău alui pi Tronlu ali Românie. A daua domnie ahurhi tru 6 di yismăciuni 1940 tru condiţii dramatiţi, tru ună Românie spănticată teritorial şi tru ună Europă aflată tru mplin polimu. Evenimentili ditu veara a aţilui an dramatic — tru cirişaru URSS aputruseaşti Basarabia, Nordul a Bucovinăllei şi Ţinutul Herţei, cu 3,7 miliuñi di bănători şi tru agustu Ungaria horthystă aputruseaşti nord-estul ali Transilvanie cu 2,6 miliuñi di bănători – purtaticu ostilu a liderlor politiţ româñi şi a armatăllei ălli băgară zori al Carol al II-lea s’tragă mănă di la prerogativele regale, la 6 di yismăciuni 1940.
Elu deadi puteari ama a generalui Ion Antonescu dimi cu “mplini puteri tră conducerea a statlui român”. Aestu apufusi un regim autoritar anamisa di 1940 și 1944, și ălli alăsă a văsillelui Mihai maş borgi formale. Tru cirişaru 1941, România avea intrată tru polimu, deadunu cu Germania, contra a URSS.
Tru añilli 1943-1944, văsillelu Mihai şi prinţipalii a lui colaboratori s-arăţiră preayalea ayalea di Ion Antonescu, şi deadunu cu lideri a principalelor partide politice democratice şi cu născănti ţerclliuri militare, feaţiră gaereţ cu scupolu ti işearea ali Românie ditu alianţa cu Axa şi allikearea a llei la Naţiunili Unite. Tu 23 di august 1944 Ion Antonescu easti avinatu di la puteari și Armata Română tricu la alumta antifascistă. Armasu fără agiutorlu ali SUA şi al Marii Britanii, tu 30 di andreu 1947, Mihai I vidzu zori s’abdică di itia a comuniştiloru.
Tăs tru 1992, autoritățile post comuniste ălli deadiră izini ta s’yină tru văsilie, hiinda aştiptatu di 1 miliuni di oamiñî ş’cama. Fostul suveran ş’lo diznăi cetăţenia română tru 1997. El dusi la Aţelu di Analtu tru 5 di andreu 2017. 25 sumedru easti și dzuua Armatăllei Române, sărbătorisită tru tută văsilia, pritu unu baiur di manifestări. Armata rămâne un reper vărtosu şi s’hărseaşti di pitipseari, contribuinda la ţănearea a stabilitatillei ţi easti ananghi ti dezvoltarea a societatillei romanesti, spusi prezidentulu Klaus Iohannis cu aestă furñie. El cundille că profesionalismul şi giunamea ţi u spusiră militarllii tru teatrele di operaţii avură contribut la imnaticlu euroatlantic şi european ali Romaniei, cum şi la anvărtuşearea a Parteneriatlui Strategic solid cu Statele Unite.
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearea: Taşcu Lala
