Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ṭentri di evaluare ambulatorii tru România

Tru România numirlu di infecții cu coronavirus ma largu creaşti pi iruşi, iara autoritățli ahurhescu s’llia protili meatri tra s’tănă keptu dinintea aliştei catandisi. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, zbură marţă, tru cadrul a născăntoru videoconferinţe cu managerllii di spitali şi reprezentanţălli a Direcţiilor di sănătate publică, maxusu ti ţentrili di evaluare a pacienţilor cu COVID-19 şi pregătirea a spitalelor tră s’da servicii medicale emu tră lăndzidzlli infectaţ cu viruslu SARS-CoV-2, cât şi tră cei cu alte patologii. El a subliniat importanţa ţentrilor di evaluare ambulatorie tru cari pacienţii infectaţi cu noul coronavirus vor fi investigaţi şi vor beneficia di tratament astfel trucât să nu se mai producă supraaglomeararea secţiilor ditu spitale. Secretarul di stat Adriana Pistol cundille că easti importantu ca pacienţălli diagnosticaţi cu COVID-19 s’agiungă tru dzua tru cari loară rezultatlu tru un ţentru di evaluare, tră s’facă tratamentul uidisitu ti turlia di lăngoari cât cama ayoñea. Ase, pot s’hibă prevenite cazurli serti.

Ṭentri di evaluare ambulatorii tru România
Ṭentri di evaluare ambulatorii tru România

, 05.01.2022, 13:27

Tru România numirlu di infecții cu coronavirus ma largu creaşti pi iruşi, iara autoritățli ahurhescu s’llia protili meatri tra s’tănă keptu dinintea aliştei catandisi. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, zbură marţă, tru cadrul a născăntoru videoconferinţe cu managerllii di spitali şi reprezentanţălli a Direcţiilor di sănătate publică, maxusu ti ţentrili di evaluare a pacienţilor cu COVID-19 şi pregătirea a spitalelor tră s’da servicii medicale emu tră lăndzidzlli infectaţ cu viruslu SARS-CoV-2, cât şi tră cei cu alte patologii. El a subliniat importanţa ţentrilor di evaluare ambulatorie tru cari pacienţii infectaţi cu noul coronavirus vor fi investigaţi şi vor beneficia di tratament astfel trucât să nu se mai producă supraaglomeararea secţiilor ditu spitale. Secretarul di stat Adriana Pistol cundille că easti importantu ca pacienţălli diagnosticaţi cu COVID-19 s’agiungă tru dzua tru cari loară rezultatlu tru un ţentru di evaluare, tră s’facă tratamentul uidisitu ti turlia di lăngoari cât cama ayoñea. Ase, pot s’hibă prevenite cazurli serti.



Lăndzidzlli nu va s’aibă ananghi di cartea di pitriţeari tra s’ducă tru ţentrili di evaluare și va s’hibă yitripsiţ fără s’păltească emu pacienţălli asiguraţ, emu aţelli niasiguraţ. Ministerlu a Sănătatillei va s’adară ună centralizari a ţentrilor di evaluari şi va s’bagă la dispoziţia a cetăţenilor ună hartă intearactivă cu aestea cât cama ntrăoară. Protili 7 ahtări ţentri fură dişcllisi pănă tora tu giudeţlu Alba ditu ţentrul a văsiliillei. Evoluţia a pandemiillei easti băgată tora pi fortuma a arăspăndearillei lumakea Omicron, cari s’transmite multu ma ayoñea andicra di Delta. Protili urminii suntu ufilisearea a născăntoru prusupidi cu grad analtu di protecţie şi vaccinarea anti COVID-19, inclusiv cu doza booster, tră s’asigripsească hăirlătica şi dinintea a nauăllei lumaki. Ti amărtie, tru România procesul di vaccinare a populațiillei cama ayălisi. Acă s’veadi ună tendința di creaștere a imunizărlor, țara armâne ma largu pi penultimlu loc tru Uniunea Europeană la aestu capitol, di u antreaţi maş Bulgaria viţină.


Yeaturlu Marius Geantă, prezidentulu a Centrului di Inovaţie tru Medicină, exighisi că naua variantă easti di 4 ori ma transmisibilă şi că distanţa di un metru şi giumitati, faptă urminie ma ninti tră evitarea a infectarillei, numata easti duri, căţe viruslu easti tru vimtu. Tru aesti condiţii, yeaturlu spune că lipseaşti să s’facă vaccinarea cu trei doze, purtarea a prusupidăllei totna tu locurlu cu călbălăki, spaţiile ncllisi și dişcllisi, maxusu tru zoni cu călbălăki I cându nă adunămu cu oamiñi nicunuscuţ. El nica faţi urminie ufilisirea nica şi dauă prusupidi I a născăntoru cu nivel di protecţie ma mari, dimi aşi-număsitili prusupidi FFP




Autor: Eugen Coroianu


Armânipsearia: Taşcu Lala
















foto:fb. mapn.ro
Actualitati Saturday, 06 September 2025

„Concordia 25”

Ministerlu român ali Apărari Naţionalã ahurheaşti, di luni, un exerciţiu di testari a axiillei di reacţie tru catandisi di criză.Exerciţilu...

„Concordia 25”
Премєр-міністр Іліє Боложан
Actualitati Saturday, 06 September 2025

Lucri apreasi mutrinda reforma ali administraţie publicã localã

Vulusearea acutotalui a doilui mãnuclliu di apofasi ti ñicurari xikea bugetarã aduţi kindinu a guvernului di Bucureşti. Prim-ministurlu român...

Lucri apreasi mutrinda reforma ali administraţie publicã localã
Festivalul Internațional George Enescu 2025
Actualitati Wednesday, 03 September 2025

Festivallu Internaţional “George Enescu” 2025 ahurheaști

S-ancllid 70 di ani di la moartea a marilui compozitor George Enescu, iara ediţia di estanu a festivallui internaţional ți âlli poartâ numa va...

Festivallu Internaţional “George Enescu” 2025 ahurheaști
Vlada Rumunije sprema rebalans državnog budžeta
Actualitati Tuesday, 26 August 2025

Chivernisea și-llia diznău borgea

Di cara easti di ținți añi tu proțedurâ di exichi multu mari, România easti tu catastisea tu cari s-llia misuri ta s-nu hibâ ananghi...

Chivernisea și-llia diznău borgea
Actualitati Monday, 25 August 2025

Moabețli mutrinda năili misuri fiscal – bugetari

București dusirâ ninti moabețli ti misurli fiscali bâgati tu daua pachetâ ti scâdearea a exichillei di buget, ti cari Chivernisea ș-lo borgea...

Moabețli mutrinda năili misuri fiscal – bugetari
Actualitati Monday, 25 August 2025

România ș-u adarâ borgea tu Schengen

România agiumsi vâsilie membrâ cu acutotalui ndrepturi tu aestu spațiu di libirâ urdinari ditu duñeauâ la 1 di yinaru 2025, dupâ ți...

România ș-u adarâ borgea tu Schengen
Actualitati Tuesday, 29 July 2025

Demisia a vițepremierlui Dragoş Anastasiu

Dupâ unu mesu ș-ândauâ dzâli di anda vini la puteari, chivernisea di coaliţie di Bucureşti, cumândâsitâ di liderlu liberal Ilie Bolojan,...

Demisia a vițepremierlui Dragoş Anastasiu
Actualitati Saturday, 19 July 2025

Fãrtuñi cu victimi tru România

Tru România, s’facu, tru aestu kiro, fenomeni meteo extremi catacum fãrtuni i cãñină, iarapoi meteorologilli apufusirã, tru dzãlili ditu...

Fãrtuñi cu victimi tru România

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company