Anvărtuşearea antiseismică tru România
Efectili lăhtăroasi a cutreamburlui ditu Turchia aduc diznă tru menga problema ti anvărtuşearea a clădirilor cu risc seismic ditu România.
Ştefan Stoica, 08.02.2023, 13:35
Aşe cum s’faţi cafi oară tu ahtări catandisi, traghedia turco-siriană, provocată di un cutreambur lăhtărosu, aduţi diznău aminti momentili dramatiţi pi cari li bănă România, maxus Bucureştiul şi teritoriul a llei extracarpatic, dupa seismul ditu 4 marţu 1977. Ună ş-ună, yinu, ntribărli ligate di riscul ca un cutreambur di magnituditue pisti 7 să s’facă tru vinitorlu aprukeatu şi di turlia tru cari autorităţli suntu ndreapti s’ţănă keptu andicra di consecinţili aluştui.
Seismologlu Mihail Diaconescu, di la Institutlu Naţional di Cercetare-Dizvoltare tră Fizica Pământului, INPF, exighisi, la postul public di radio, că protlu cutremur, aţel di 7,8, s-feaţi aproapea a unui punct di joncţiune anamisa di trei ploaci litosferiţi, Ploaca Arabică, Ploaca Africană şi bloclu tectonic Anatolian, şi că zona nu poate s’hibă comparată cu zona seismică Vrancea, ditu sud-estul a Româniillei, cari genereadză nai ma importante minări seismiţi la noi. Cara nu ari piriclliulu ti adrari a niscăntori minări seismiţi idyea cumu ateali ditu Turchia, nu poati s’hibă exclus, alliumtrea, riscul a unui cutreambur cu magnituditue aprukiată. Cu tuti aestea, tru aestu kiro, Vrancea nu da seamni di “nervozitate” seismică.
Mihail Diaconescu: “Similari nu, maş ca magnitudine poati. Tru România, simfunu cu cataloglu ndreaptu di INFP s’feaţi tru secolul XIX un cutremur di 7,9, cari reprezenta maximlu ali magnitudini pi cari Vrancea poati s’lu facă. Neise, maca aestu easti un cutreabur istoric, poati s’hibă lişoru supraevaluat. Vrancea nu ved s’manifestă vără purtaticu pi dauă, tru limitili a seismicitatillei di fond a zonăllei”.
Traghica experienţă ali Turchie poati s’nă nveaţă că tuti construcţiile lipseaşti s’tinisească un cod, spuni, di altă parti, seismologlu Mihail Diaconescu.
Simfunu cu Ministerlu a Dezvoltarillei, tru România ari aproapea 2700 di clădiri cu riscu seismic 1 şi 2, majoritatea tru Bucureşti. Tru 15 añi ditu soni niţi un municipiu nu cil4stăsi, ama, ti reabilitarea seismică a clădirilor, faţi timbihi prefectul ali Capitală, Toni Greblă: “Easti indolenţa a niscăntoru oamiñi ditu administraţie cari nu ndregu cu thimelliu proiectele tră s’nkisească la reabilitarea, la anvărtuşearea antiseismică a clădirilor. Tru 15 añi ditu soni, niţi unu municipiu nu poati să spună, maxus municipiul Bucureşti, că nu avu păradz tră reabilitarea clădirilor. An di an, fonduri di la Ministerlu a Dezvoltarillei, fonduri europeane armân niufilisiti, di itia că nu himu axi s’lucrămu tra s’adrămu proiecte tră anvărtuşearea antiseismică şi s’li băgămu tru practico”.
UIdisitu cu ministrulu a Dezvoltarillei, Cseke Attila, ari pisti 200 di obiective pripuse di autorităţli locale, clădiri publiţi şi blocuri di locuinţe, tru cadrul a năului program naţional di anvărtuşeari a clădirilor cu risc seismic mari. Tru program suntu băgati nu maş clădirile di risc seismic 1, că şi clădirile di risc seismic 2, cari suntu multu apraopea ca nivel di risc di expunere la un eventual cutreambur. Tru programlu precedentu, anamisa di 1994 şi 2021, eara reabilitate maş 28 di clădiri. Tru cazlu a unui cutreambur idyealui cu atelu ditu 1977, 23.000 di clădiri ditu Bucureşti suntu tru piriclliu cu avarii semnificative, facu timbihi experţălli.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearia: Taşcu Lala
