Buget-recordu ti Administraţia a Fondului ti Mediu
Kivernisea ali Românie ankisi ufițialu Rabla 2025, unlu di cama aștiptatili ș-cânâscutili programi di andrupari guvernamentalâ.
Tașcu Lala, 05.05.2025, 13:57
Administraţia a Fondului ti Mediu apruke estanu unu bugetu recordu ti investiţii, di cama di 16 miliardi di lei (vârâ 3,2 miliardi di evradz) ditu partea a Kivernisillei di Bucureşti. Pâradzlli sunt ti duțearea ma largu a niscântoru programi ți suntu kiola cânâscuti, ama ș-ti ankisearea di năi programi, dzâți ministrul a mediului, Mircea Feket.
El dzâsi că ti prota oarâ va s-hibâ finanţatu tutu singirlu ali tranziţie/alâxeari energheticâ la livellu a casiloru. Tu minduita a lui, aestu lucru easti unâ jgllioatâ mari câtrâ independenţa energheticâ a oamiñiloru, ama ș-ti scâdearea a hărgiloru.
Mircea Feket scoasi tu padi protili skemi di finanţari: “Va s-filisimu aestu bugetu ti programili kiola cânâscuti, ama ș-ti niscânti programi năi ți va li pripunemu estanu.
Ti prota oarâ avemu tu naeiti s-dăm pâradz acutotalui ti alâxearea energheticâ ti casi, pritu tindearea a programlui di panouri fotovoltaiți cu baterii ti stocari, lucru ți lu avemu adratâ ma ninti, ama ațea ți easti nău easti filisearea a pompiloru di câldurâ ti cari va s-dămu pâradz.
Ahurhiindalui di estanu va s-duțemu ma largu programlu Rabla, nai ma lungulu program ali Administraţie a Fondului ti Mediu. Va s-dămu pâradz ş-estanu ti videalâ publicâ cu lănki di turlie LED. Va s-andrupâmu ș-oamiñilli ditu munti, tora di oarâ, cu Rabla ti sobi.”
„Casa Veardi ti fotovoltaiți” s-tindi, estanu, cu 3 programi ahoryea. Unlu va s-hibâ ti ațelli ți vor sâ-și ancupârâ baterii di stocari, iara doilu, ti pompi di câldurâ. Nu nai tu soni, programlu di arada ti fotovoltaiți yini ș-cu baterii. Unu lucru nău estanu easti, ama, programlu ti pompi di câldurâ – cu numa Casa Vaerdi Plus. Programul ti ațelli ți ș-bâgarâ kiola fotovoltaiți și vor sâ-și bagâ și sistemeli cu soluții hâirlâtiți di angâldzari. Ași, multi casi va-și scadâ facturili la energhie.
Estanu va s-ankiseascâ ș-programlu Rabla ti termopani, iara oamiñilli va s-llia pâradz ti alâxearea a firidzloru veki. Pritu lucrili năi ari și Rabla ti tractoari, programu ti fermielli ți vor sâ-și modernizeadzâi ekipamentili agricoli.
Tu ți mutreaști programlu Rabla (clasic), bugetlu easti unu recordu – aproapea unu miliardu şi giumitati di lei (vârâ 300 miliuni di evradz), unâ oarâ cu criștearea a ecotiketlui ti aftukini electriți anvârliga di 7.500 di evradz. Ti anyrâpsearea tu năulu program Rabla, ațelli ți vor, lipseaști s-ascrie tu unâ aplicație informaticâ ursitâ di Administrația a Fondului ti Mediu, iu lipseaști s-aliñi tuti documentili di cari ai ananghi, bași ațeali ți acațâ tu isapi unâ aftukinâ. Pâradzlli s-da, câtu kiro ari bugetu. Uidisitu cu spusa a autoritățlor, tu aesțâ 20 añi di ma nâpoi, birkeavis a aluștui programu, vahi nai ma vrutlu di româñi și aestu lucru s-vidzu di cara furâ scoasi di pi geadei, ta s-nu mata urdinâ, cama di 1 milion di aftukini tu Românií.
Autor: Mihai Pelin
Apriduțearea: Mirela Biolan
