Chişinău – manifestari unionistă
Cu una formulă ti easti consacrată, ama cabaia simplistă, politologil’i spun că, tru Republica Moldova, societatea easti ampartata anamisa di adepţal’ii ali integrari europena şi atel’i ti ţanearea tru idyea scara pi orbita ali Moscova. Proporţiile vrea s-hiba cabaia aprucheati, yilipsita prit ateali dit soni alidzeri legislative, dit 30 di brumar anlu ti tricu, cându partidili declarat pro-occidentale–Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal– amintara masi ndaua mandate di deputaţ ma multu andicra di lumachea di stânga filoarusă-socialistă şi comunistă.
Bogdan Matei, 06.07.2015, 13:17
Cu una formulă ti easti consacrată, ama cabaia simplistă, politologil’i spun că, tru Republica Moldova, societatea easti ampartata anamisa di adepţal’ii ali integrari europena şi atel’i ti ţanearea tru idyea scara pi orbita ali Moscova. Proporţiile vrea s-hiba cabaia aprucheati, yilipsita prit ateali dit soni alidzeri legislative, dit 30 di brumar anlu ti tricu, cându partidili declarat pro-occidentale–Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal– amintara masi ndaua mandate di deputaţ ma multu andicra di lumachea di stânga filoarusă-socialistă şi comunistă.
Pi ningă aesti doauă orientări dominanti, ari, ama, ca parte a taburall’ei pro-occidentale, un curentu a curi boate s-avdi tut ma distinctu.
Anamisa di Moscova şi Bruxelles, nascanta aleg Bucureştiul. Dumanică, 30 di n’il’i di oamin’i s-adunara tru centrul a Chişinăului tra s-cafta Unirea cu România. Iniţiatorl’i, organizaţii non-guvernamentale dit ateali doaua state, spun că masi deadun putem s-tanem cheptu tra provocărli a yinitorlui, putem s-banam ma ghini la noi tru vasilie, putem s-na harsim di una vasilie mari, fără sinuri interne, fără cheaditi, cu una mira idyealui ti dauli parta şi tru prucuchie tra tuţ român’il’i”.
Rezoluţia fu ghivasita di un ditri atel’i ma populari actori di Chişinău, Nicolae Jelescu:
Fatem apel cătra tuţ factorl’ii di apofasi dit România şi Ripublica Moldova, ca, ma nsus di ideologiile şi interesili di partid, s-duca ma largu tra nainti solidaritatea naţională şi s-agiută ti unirea diznau a atilor doauă mealuri a Prutlui.”
Di simasie, easti sa spunem ca evenimentul s-tanu tru idyea piaţă, cu numa Marea Adunari Naţionala, tru cari eara ndreapti marli protesti antisovietice dit 1989-1990 şi iu, pi 27 di agustu 1991, cama di 700 di n’il’i di oamin’i saluta proclamarea di catra Parlamentul di Chişinău a independenţal’ei andicra di Moscova. Tra mulţ ditru el’i, aesta eara masi una prota jgl’ioata ti curmarea a zn’iilor lahtaroasi a ultimatumlui sovietic dit 1940, cându Moscova al Stalin arachi teritoriile românesti dit apirita iu fu thimil’iusita actuala Ripublică Moldova.
Participanţal’i la mitinglu di dumanică au nadia că, nica dit anlu aestu, tru Parlamentili di Chişinău şi Bucureşti va si s-ndreaga, aritmetic, majorităţli cari s-apufusească organizarea a unui referendum mutrindalui unirea ali Republica Moldova cu România. Până atumtea, ama, ricaneadză comentatorl’ii, Chişinăulu ari ananghi ntraoara di una majoritate guvernamentală funcţională. Ripublica easti tru mplină criză financiar-bancară, cu un deficit bugetar tru creaştiri şi cu finanţarea externă curmată.
Pisti tuti, aoa si un mes di dzali, Guvernul minoritar ndrupat di PLDM şi PD s-deadi demisia, după stepsuri una dupa alanta ti arusfeti şi niaxizeari şi după isearea tru migdani că premierlu Chiril Gaburici ş-falsifica diploma di bacalaureat. Liberal-dimocraţl’i şi democraţl’i pazarapsescu, si tru aestu chiro, cu libearalii ti apruchearea a atilor dit soni tru una noauă coaliţie majoritară tripartită, după modelu a atil’ei dit 2009 şi 2014, cari simna acorduri di asociere şi libira-alaxeari cu Bruxellesul şi ui harni un chiro nadia că Ripublica Moldova poati s-hiba aprucheata tru UE tru 2020.
Angrapsearea: Bogdan Matei
Armanipsearea: Tascu Lala
