Contiinuă, si duţe ninte, creaşterea economiil’ei românească
La unison cu instituţiile specializate din ţară, Oficiul European trâ Statistică (Eurostat) confiirmă creaşterea economiil’ei românească. Uidisit a unei estimare revizuită, publicată, aieri, de Eurostat, România are înregistrată în trimestrulu al treilea a luştui an aţel mai semnificativulu avans a Produsului Intern Brut (PIB) di aţeale 28 de state membre a Uniunil’e Europeană, ahât în raport cu perioada similară a anului trecut, cât şi comparativ cu trimestrul al doilea a luştui an. Creaşterea easte generală în spaţiul comunitar: PIB-ulu a zonâl’ei euro şi aţel a Uniunil’ei Europeană au crescută cu 2,6% comparativ cu perioada similară di-tru 2016 şi niţiun stat membru nu raportăă scăderi. Iar România easte lider detaşat, cu 8,6 procente, urmată de Malta, cu 7,7, şi Letonia, cu 6,2. Tot Eurostat ateestă că, după Irlanda, România are ţea mai scădzută fiscalitate di aţel’i 28, cu ună pondere de maşi 26% a veniturilor din taxe tru Produsulu Internu Brut. Datele macroeconomiţe alimenteadză, prin urmare, optimismul robustu al premierului social-democrat Mihai Tudose, care declaraa că easte trâ prima oară cându PIB-ulu a Româniil’ei depăşeaşte 200 de miliarde de euro, aţea ţi va permită majorările de salarii şi de pensii promise în mod repetat de coaliţia guvernamentală PSD-ALDE. Opoziţia de dreapta, sindicatele şi analiştil’i economiţ sunt mai puţân exuberanţâ. În jargonulu specific a isnafil’ei de zânate, aţel’i di ma nâpoi afiirmă tamam că economia românească easte un tigru” multu mai vulnerabil decât pare. Economia, spun el’i, easte supraîngăldzâtă, iar creaşterile recorde se bazeadză, mai multu, pe consum şi importuri. Tru arada lor, lideril’i a mărilor chentrale sindicale au organizată, în toamnă, mitinguri de protestu în chentrul a Bucureştiului. El’i spun că reforma fiscală pregătită de Guvernu va provoacă, va ducă la scăderi de salarii şi ninca şi la dispariţia a unor locuri de lucrare, unăoară cu transferulu integral a asiguripsirilor sociale de la angajator la angajat. Anterior, şi preşedintele Klaus Iohannis avea calificată proiectul guvernamental drept ună bulversare fiscală, pri-tru care ună persoană cu salariul mediu brut pe economie va amintă maşi 3 lei, adică în varliga de 70 de eurocenţâ. În replică, premierulu Tudose şi şefulu a lui de partid, liderulu PSD, Liviu Dragnea, au declarată că nu achicâsescu opoziţia faţă de misurile anunţate trâ anulu v’initor, dicara ahât angajaţâl’i, cât şi angajatoril’i va aibă, de faptu, trâ amintare. Mai multe despre perspectivele reale a economiil’ei românească va să se ştibă, cred comentatoril’i, după adoptarea bugetului de stat şi aţel a asiguripsirilor sociale trâ 2018. Bazate pe ună creaştere economică prognozata de 5,5% şi ună inflaţie medie anuală de 3,1%, aestea va hibă adoptate de Parlamentul de la Bucureşti pe 21 andreu. Conform a calendarului stabilit, aieri, de birourile permanente reunite a ţilor doauă camere a Leghislativului, în perioada 7-16 decembrie va poată să hibă aduse amendamente la proiectele avansate de Guvernu, iar pe 18 va acaţă dezbaterea în plenulu reunit.
Bogdan Matei, 08.12.2017, 18:42
La unison cu instituţiile specializate din ţară, Oficiul European trâ Statistică (Eurostat) confiirmă creaşterea economiil’ei românească. Uidisit a unei estimare revizuită, publicată, aieri, de Eurostat, România are înregistrată în trimestrulu al treilea a luştui an aţel mai semnificativulu avans a Produsului Intern Brut (PIB) di aţeale 28 de state membre a Uniunil’e Europeană, ahât în raport cu perioada similară a anului trecut, cât şi comparativ cu trimestrul al doilea a luştui an. Creaşterea easte generală în spaţiul comunitar: PIB-ulu a zonâl’ei euro şi aţel a Uniunil’ei Europeană au crescută cu 2,6% comparativ cu perioada similară di-tru 2016 şi niţiun stat membru nu raportăă scăderi. Iar România easte lider detaşat, cu 8,6 procente, urmată de Malta, cu 7,7, şi Letonia, cu 6,2. Tot Eurostat ateestă că, după Irlanda, România are ţea mai scădzută fiscalitate di aţel’i 28, cu ună pondere de maşi 26% a veniturilor din taxe tru Produsulu Internu Brut. Datele macroeconomiţe alimenteadză, prin urmare, optimismul robustu al premierului social-democrat Mihai Tudose, care declaraa că easte trâ prima oară cându PIB-ulu a Româniil’ei depăşeaşte 200 de miliarde de euro, aţea ţi va permită majorările de salarii şi de pensii promise în mod repetat de coaliţia guvernamentală PSD-ALDE. Opoziţia de dreapta, sindicatele şi analiştil’i economiţ sunt mai puţân exuberanţâ. În jargonulu specific a isnafil’ei de zânate, aţel’i di ma nâpoi afiirmă tamam că economia românească easte un tigru” multu mai vulnerabil decât pare. Economia, spun el’i, easte supraîngăldzâtă, iar creaşterile recorde se bazeadză, mai multu, pe consum şi importuri. Tru arada lor, lideril’i a mărilor chentrale sindicale au organizată, în toamnă, mitinguri de protestu în chentrul a Bucureştiului. El’i spun că reforma fiscală pregătită de Guvernu va provoacă, va ducă la scăderi de salarii şi ninca şi la dispariţia a unor locuri de lucrare, unăoară cu transferulu integral a asiguripsirilor sociale de la angajator la angajat. Anterior, şi preşedintele Klaus Iohannis avea calificată proiectul guvernamental drept ună bulversare fiscală, pri-tru care ună persoană cu salariul mediu brut pe economie va amintă maşi 3 lei, adică în varliga de 70 de eurocenţâ. În replică, premierulu Tudose şi şefulu a lui de partid, liderulu PSD, Liviu Dragnea, au declarată că nu achicâsescu opoziţia faţă de misurile anunţate trâ anulu v’initor, dicara ahât angajaţâl’i, cât şi angajatoril’i va aibă, de faptu, trâ amintare. Mai multe despre perspectivele reale a economiil’ei românească va să se ştibă, cred comentatoril’i, după adoptarea bugetului de stat şi aţel a asiguripsirilor sociale trâ 2018. Bazate pe ună creaştere economică prognozata de 5,5% şi ună inflaţie medie anuală de 3,1%, aestea va hibă adoptate de Parlamentul de la Bucureşti pe 21 andreu. Conform a calendarului stabilit, aieri, de birourile permanente reunite a ţilor doauă camere a Leghislativului, în perioada 7-16 decembrie va poată să hibă aduse amendamente la proiectele avansate de Guvernu, iar pe 18 va acaţă dezbaterea în plenulu reunit.
Autor: Bogdan Matei
Armânipsire: Hristu Steriu
