Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Dati economiţi di toamnă

Tru România, inflaţia ma largu easti tu creaştiri şi tru yismăciuni, cându năstricu 6 procente, cu 1% ma multu andicra di meslu di ma ninti. Datili oficiale spunu că aestă creaştire s’feaţi tru condiţiile tru cari să scunkiră emu alimentili, emu părmătiili nialimentari şi serviţiile. Nai ma mări scunkiri s-nregistrară meslu ţi tricu tru cazlu a pătăţloru, cu aproapea 19%, la categoria alti legume şi conserve di legume, a ţitriţilor şi alti yimişi meridionale şi categoria alti serviţii. Nai ma mări crişteri di păhadz ditu ahurhita-a anlui s’nregistră, ama, la energie electrică, 23%, şi la gazili naturale, 20%, cari plăscăniră iuţido pi păzarea europeană.

Dati economiţi di toamnă
Dati economiţi di toamnă

, 13.10.2021, 12:38



Specialiştilli a Băncăllei Naţională ali Românie anticipa, tora ma ninti, că scunkerli la energie, gaze naturale şi combustibili va s’ducă, ma largu, la ună creastire a ratăllei anuală a inflaţiillei la valori cabaia nica ş’ma mări andicra di ateali prognozati ma ninti. Cu scupolu ti s’u’ayălisească inflaţia, BNR criscu toclu di referinţă la 1,5% tru an, după aproapea un an di dănăseari. Năili isăki tră inflaţie a băncăllei ţentrală suntu di 5,6% tu bitisita a anlui.



Hăbări slabi yin şi di la Institutlu Naţional di Statistică, uidisitu cu aţea că, tru proţlli optu meşi a anlui, deficitlu a ziyăllei comercială ali Românie criscu cu cama di 3 miliardi di euro andicra di idyiulu kiro ditu 2020. Tu arada a lui, Fondul Monetar Internaţional feaţi timbihi că revigorarea economică după pandemia di coronavirus easti ezitantă, iara economiile pi calea di dizvultare au zñiipseari nai cama multu. Simfunu cu FMI, creastirea fu zñiipsită di ratili ñiţ di vaccinarii şi di criştearea a păhadzloru la alimenti şi părmătii. Amănărli ma mări andicra di cumu s’minduea tru aprovizionarea-a şingiriloru di distribuţie s’apriducu pritu inflaţie şi dusiră la nicurarea-a prognozelor di creaştire di anlu aestu la nivel mondial.



FMI li feaţi cama cu hăiri, estimărli mutrinda evoluţia-a economiillei româneşti, cari lipsea s’nregistreadza estan un avansu di 7%, andicra di 6%, cât lugursea tru primveară. Uidisitu cu aţelu ditu soni raportu World Economic Outlook, publicat marţ di instituţia financiară internaţională, tru Uniunea Europeană maş Irlanda (13%), Estonia (8,5%) şi Ungaria (7,6%) va s’nreghistreadză estanu ună creaştiri economică superioară a Româniillei.



Alliumtrea, tră 2022, Fondul Monetar Internaţional nu ş-alăxi estimărli mutrinda avansulu a economiillei româneşti, di li alăsă la 4,8%. Anaparti di 2022, ritmolu di creaştiri a economiillei româneşti va s’ayălisească, aşi că tru 2026 va s’agiungă la maş 3,5%. Şi Banca Mondială li feaţi, tora ma ninti cama cu hăiri estimărli mutrinda evoluţiili ditu România, indicânda un avansu a Produslui Internu Brut di 7,3% tră estan şi ună creaştire di 4,8% anlu ţi yini.



Autoru: Bogdan Matei


Armânipsearea: Taşcu Lala









Fptp: Alexis HAULOT / © European Union 2024 - Source : EP
Actualitati Sunday, 21 July 2024

Ursula von der Leyen fu aleaptâ diznâu

Prezidenta ali CE, Ursula von der Leyen va s-aibâ ti nica 5 añi nai ma marea potisi executivâ dit UE, di cara fu votatâ, gioi, di Parlamentul di...

Ursula von der Leyen fu aleaptâ diznâu
parlamentul-european-sursa foto-pixabay
Actualitati Friday, 19 July 2024

Parlamentul Evropean andrupaști Ucraina

Parlamentul Evropean ş-aspusi minduita tu ți mutreaști duțearea ma largu a andruparillei ali Ucrainâ di câtrâ Uniunea Evropeanâ cât chiro va...

Parlamentul Evropean andrupaști Ucraina
Новый Европейский парламент
Actualitati Thursday, 18 July 2024

Doi româñi tu cumândârsirea a Parlamentului Evropean

Doi dit cei 14 vicepreședinți a năului Parlamentu Evropean sunt româñi – Victor Negrescu și Nicolae Ștefănuță – elli furâ alepțâ...

Doi româñi tu cumândârsirea a Parlamentului Evropean
Foto: Mariana Chiriță/RRI
Actualitati Wednesday, 17 July 2024

Misuri ti alâxearea a numirlui di ursi

Aretcu ș-curmâ parlamentarilli româñi vacanţa di vearâ ş-yinu s-lucreadzâ ti sesiuni leghislativi extradordinari. Ama, luni, fu un ahtari...

Misuri ti alâxearea a numirlui di ursi
Actualitati Monday, 15 July 2024

România – zñiili a căñinăllei

România ma largu easti sumu ună diplă di vimtu tropical. Până ñiercuri, suntu aştiptati maximi di până la 42 di gradi Celsius tu aumbră. Ma...

România – zñiili a căñinăllei
Actualitati Thursday, 11 July 2024

Agiutoru NATO tră Ucraina

Cu furñia-a sumitlui aniversaru di Washington, NATO apufusi ta s’ducă ninti proţeslu di integrari a askerillei ucrainenă şi un agiutoru di 40...

Agiutoru NATO tră Ucraina
Actualitati Tuesday, 09 July 2024

Tuti azboiurli interni și externi ali companie aeriană românească TAROM s’dizvărtea, adză tahina, simfunu cu programărli

Tuti azboiurli interni și externi ali companie aerieană românească TAROM s’dizvărtea, adză tahina, simfunu cu programărli, după ţi, cu...

Tuti azboiurli interni și externi ali companie aeriană românească TAROM s’dizvărtea, adză tahina, simfunu cu programărli
Actualitati Monday, 08 July 2024

Restricţia di tonaju pi DN1 Ploieşti – Braşov fu scoasă, tu kirolu di ncllideari a urdinarillei pi Valea-a Oltului

Restricţia di urdinari tră vehiculele rutiere cu masa totală maximă autorizată ma mari ică isa cu 7,5 tonuri, pi sectorlu di cali DN1 Ploieşti...

Restricţia di tonaju pi DN1 Ploieşti – Braşov fu scoasă, tu kirolu di ncllideari a urdinarillei pi Valea-a Oltului

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company