Dati economiţi di toamnă
Tru România, inflaţia ma largu easti tu creaştiri şi tru yismăciuni, cându năstricu 6 procente, cu 1% ma multu andicra di meslu di ma ninti. Datili oficiale spunu că aestă creaştire s’feaţi tru condiţiile tru cari să scunkiră emu alimentili, emu părmătiili nialimentari şi serviţiile. Nai ma mări scunkiri s-nregistrară meslu ţi tricu tru cazlu a pătăţloru, cu aproapea 19%, la categoria alti legume şi conserve di legume, a ţitriţilor şi alti yimişi meridionale şi categoria alti serviţii. Nai ma mări crişteri di păhadz ditu ahurhita-a anlui s’nregistră, ama, la energie electrică, 23%, şi la gazili naturale, 20%, cari plăscăniră iuţido pi păzarea europeană.
Bogdan Matei, 13.10.2021, 12:38
Tru România, inflaţia ma largu easti tu creaştiri şi tru yismăciuni, cându năstricu 6 procente, cu 1% ma multu andicra di meslu di ma ninti. Datili oficiale spunu că aestă creaştire s’feaţi tru condiţiile tru cari să scunkiră emu alimentili, emu părmătiili nialimentari şi serviţiile. Nai ma mări scunkiri s-nregistrară meslu ţi tricu tru cazlu a pătăţloru, cu aproapea 19%, la categoria alti legume şi conserve di legume, a ţitriţilor şi alti yimişi meridionale şi categoria alti serviţii. Nai ma mări crişteri di păhadz ditu ahurhita-a anlui s’nregistră, ama, la energie electrică, 23%, şi la gazili naturale, 20%, cari plăscăniră iuţido pi păzarea europeană.
Specialiştilli a Băncăllei Naţională ali Românie anticipa, tora ma ninti, că scunkerli la energie, gaze naturale şi combustibili va s’ducă, ma largu, la ună creastire a ratăllei anuală a inflaţiillei la valori cabaia nica ş’ma mări andicra di ateali prognozati ma ninti. Cu scupolu ti s’u’ayălisească inflaţia, BNR criscu toclu di referinţă la 1,5% tru an, după aproapea un an di dănăseari. Năili isăki tră inflaţie a băncăllei ţentrală suntu di 5,6% tu bitisita a anlui.
Hăbări slabi yin şi di la Institutlu Naţional di Statistică, uidisitu cu aţea că, tru proţlli optu meşi a anlui, deficitlu a ziyăllei comercială ali Românie criscu cu cama di 3 miliardi di euro andicra di idyiulu kiro ditu 2020. Tu arada a lui, Fondul Monetar Internaţional feaţi timbihi că revigorarea economică după pandemia di coronavirus easti ezitantă, iara economiile pi calea di dizvultare au zñiipseari nai cama multu. Simfunu cu FMI, creastirea fu zñiipsită di ratili ñiţ di vaccinarii şi di criştearea a păhadzloru la alimenti şi părmătii. Amănărli ma mări andicra di cumu s’minduea tru aprovizionarea-a şingiriloru di distribuţie s’apriducu pritu inflaţie şi dusiră la nicurarea-a prognozelor di creaştire di anlu aestu la nivel mondial.
FMI li feaţi cama cu hăiri, estimărli mutrinda evoluţia-a economiillei româneşti, cari lipsea s’nregistreadza estan un avansu di 7%, andicra di 6%, cât lugursea tru primveară. Uidisitu cu aţelu ditu soni raportu World Economic Outlook, publicat marţ di instituţia financiară internaţională, tru Uniunea Europeană maş Irlanda (13%), Estonia (8,5%) şi Ungaria (7,6%) va s’nreghistreadză estanu ună creaştiri economică superioară a Româniillei.
Alliumtrea, tră 2022, Fondul Monetar Internaţional nu ş-alăxi estimărli mutrinda avansulu a economiillei româneşti, di li alăsă la 4,8%. Anaparti di 2022, ritmolu di creaştiri a economiillei româneşti va s’ayălisească, aşi că tru 2026 va s’agiungă la maş 3,5%. Şi Banca Mondială li feaţi, tora ma ninti cama cu hăiri estimărli mutrinda evoluţiili ditu România, indicânda un avansu a Produslui Internu Brut di 7,3% tră estan şi ună creaştire di 4,8% anlu ţi yini.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
