Protlu mãnuclliu fiscal treaţi di Parlamentu
Parlamentul di București nu apruke moţiunea di cenzură ţi u bãgã opoziţia, după ţi Guvernul ş-lo borgea ti apofasili fiscalu-bugetari.
Tașcu Lala, 16.07.2025, 17:20
Adunatu tru sesiune extraordinară, Parlamentul ali Românie nu apruke, luni, moţiunea di cenzură dipusă di opoziția populistă și ultranaționalistă contra a guvernului di coaliție PSD-PNL-USR-UDMR. Moțiunea fu bãgatã di AUR și simnată şi di parlamentari di la S.O.S. România, POT şi niafiliaţ. AUR nkisi cu aestã minduitã după ţi Guvernul cumãndusitu di liberalul Ilie Bolojan ş-lo borgea trã protlu mãnuclliu di misuri fiscali ţi au scupolu s’ñicureadzã xikea bugetarã, tru condițiile tru cari vãsilia ari nai ma marea xiki ditu Uniunea Europeană – 9,3% ditu Produslu Internu Brutu.
Iniţiatorlli vrurã s’ambudyiuseascã, aestã turlie, crișterli di taxe și impozite pruvidzuti tru mãnuclliulu fiscalu, cari, tru minduita a loru, aduc austeritati, sirţãlle maş ti oamiñilli di arada. Unãoarã cu niaprukearea a moţiunillei di cenzură, mãnuclliulu fiscal s’lugurseaşti cã easti apufusitu, hiinda pitricutu ti promulgari.
La debatlu gheneralu ti moţiunea di cenzură, liderlu AUR, George Simion, cutugursi numirlu mari di viţepremieri şi austeritatea pripusă maş trã populaţia cu amintatiţi ñiţ. Anamisa di nai di simasie misuri pruvidzuti tu mãnuclliulu fiscalu s’arãdãpsescu creaştirea TVA, eliminarea exceptarillei di la pãltearea a CASS a pensionarlor a curi amintatiţi tru mesu trec di 3.000 di lei I criştearea acciziloru la tãtumi, alcool şi carburanţi. Tutunãoarã, tiñiili di cafi mesu şi pensiile ditu sistemlu public armânu plafonati nica şi tu anlu ţi yini.
Mãnuclliulu fiscalu pripusu easti anãnghisitu trã nãstriţearea a unei catandisi di criză, spusi, tu arada a lui, premierlu Ilie Bolojan. El cundille că nãscãnti cutugurseri nu au thimelliu şi cãftã alternativi corecte la misurli pripusi. Premierlu adăvgã că România ahurheaşti tra ş-amintã diznãu pstusinea pi pãzãrli internaţionali, a deapoa hãrgiurli trã cari vãsilia s’mpãrmutã ahurhirã sã scadã. Ilie Bolojan nica spusi că va lu-ducã ninti proţeslu pritu cari vas ã s’bagã aradã tru finanţi, dãnãsearea a ti hãrgiuearea a pãrãlui publici ama nu cu thimelliu, restabilirea a echitatillei şi responsabilizarea instituţiilor a cratlui. Unã di apofasili nai ma cutugursiti easti creaștirea TVA.
Caplu a statlui, Nicușor Dan, cari avea tãxitã tru campania electorală că aesta nu va s’hibã criscutã, armasi pi idyea mindueari că putea s’hibã evitată di guvernanţã. Trã aesta era, ama ananghi, di un mãnuclliu complexu cu alti pruvideri fiscali şi di muabeţ ahãndoasi cu Comisia Europeană şi cu agenţiile di rating, spuni şeflu a statlui, iarapoi executivlu fu sumu presia a timpului şi vidzu zori di loa apofasi cari s’aducã unã ş-unã pãradz la buget trã tra s’nu s’agiungã la retrogradarea vãsiliillei. Prezidentulu nica lugurseaşti cã tuti aesti apofasi cu restricţii financiare va s’hibã temporari şi unãoarã cu aderarea la OCDE, tu bitisita anlui yinitoru, situaţia financiară a vãsiliillei va s’hibã multu ma bunã.
Misurli fiscalu-bugetare trã cari Guvernul deadi giueapi tu Parlamentu adusirã niifharistusearea a sindicatilor cari işirã pi geadei s’mutã caplu. Sindicaliştilli spunu că politiţli economiţi şi suţiali promovate tora di clasa politică suntu unã atacã contra a lucrãtorloru, pensionarlor şi a aţiloru cu amintatiţi ñiţ ditu arada a cetăţeaniloru.
Autoru: Leyla Cheamil
Armãnipsearea: Taşcu Lala
