Evoluţia a preţurilor tru România
Creaştirea economică românească — di 4,1% pi proţâl’i trei meşi a lu 2015 — fu aţea ma marea di-tru Uniunea Europeană. Economistu a Băncâl’ei Mondială în România, Cătălin Păuna declara, di puţân chiro ma ninte, că evoluţia ţarâl’ei fu robustă şi echilibrată şi avu la bază treie componente: consumulu privat, exporturile, care criscură, şi investiţiile, în principal aţeale private. Motor, va sâ dzâţim, a creaştiril’ei economică, consumul fu unâoarâ ma multu potenţat di ieftinirile di-tru alonar la alimente, a cure preţ scădzu, în medie, cu 1,17% faţă di mesulu di ma ninte şi cu 7,25% faţă di luna similară (mesuu cu tut aţea numâ) di-tru 2014. După calculile a Institutului Naţional di Statistică (INS), scădzură preţurile la campire (pâtăţ), ama şi la fructe proaspite. Si-au consemnată, ama, scunchiri la citriţe sau alte fructe meridionale, pricum şi la oauă. Aesta, în contextul gheneral în care, di la 1 cirişar, easte intrată în vigoare cota redusă di la 24 la 9% a taxâl’ei pi valoare adăvgată trâ alimente şi biuturi. În consecinţă, tru cirişar, raportat la mai, preţurile la produsile alimentare avea scădzută cu piste 8 procente şi cu piste 6 faţă di luna similară (tut aţel mes) di-tru 2014. Tru ţi mutreaşte prâmâtiile nialimentare, preţurile alinară tru alonar, faţă di cirişar, cu 0,48% şi cu 1,26% comparativ cu alonar 2014. Datile INS spun unâ ieftinire importantă maşi la medicamente şi la articole medicale, chiro tru care unâ creaştire semnificativă si înreghistră la gaze. Şi tarifile, pâhadzâl’i, la servicii si majorară tru alonar, cu 0,09%, faţă di mesulu cirişar, şi cu 2,20% comparativ cu mesulu similar a anului tricut.
Roxana Vasile, 12.08.2015, 20:08
Creaştirea economică românească — di 4,1% pi proţâl’i trei meşi a lu 2015 — fu aţea ma marea di-tru Uniunea Europeană. Economistu a Băncâl’ei Mondială în România, Cătălin Păuna declara, di puţân chiro ma ninte, că evoluţia ţarâl’ei fu robustă şi echilibrată şi avu la bază treie componente: consumulu privat, exporturile, care criscură, şi investiţiile, în principal aţeale private. Motor, va sâ dzâţim, a creaştiril’ei economică, consumul fu unâoarâ ma multu potenţat di ieftinirile di-tru alonar la alimente, a cure preţ scădzu, în medie, cu 1,17% faţă di mesulu di ma ninte şi cu 7,25% faţă di luna similară (mesuu cu tut aţea numâ) di-tru 2014. După calculile a Institutului Naţional di Statistică (INS), scădzură preţurile la campire (pâtăţ), ama şi la fructe proaspite. Si-au consemnată, ama, scunchiri la citriţe sau alte fructe meridionale, pricum şi la oauă. Aesta, în contextul gheneral în care, di la 1 cirişar, easte intrată în vigoare cota redusă di la 24 la 9% a taxâl’ei pi valoare adăvgată trâ alimente şi biuturi. În consecinţă, tru cirişar, raportat la mai, preţurile la produsile alimentare avea scădzută cu piste 8 procente şi cu piste 6 faţă di luna similară (tut aţel mes) di-tru 2014. Tru ţi mutreaşte prâmâtiile nialimentare, preţurile alinară tru alonar, faţă di cirişar, cu 0,48% şi cu 1,26% comparativ cu alonar 2014. Datile INS spun unâ ieftinire importantă maşi la medicamente şi la articole medicale, chiro tru care unâ creaştire semnificativă si înreghistră la gaze. Şi tarifile, pâhadzâl’i, la servicii si majorară tru alonar, cu 0,09%, faţă di mesulu cirişar, şi cu 2,20% comparativ cu mesulu similar a anului tricut.
Scunchiri furâ consemnate la tarifile trâ apă, canal şi salubritate, iara ieftiniri lişoare la transportulu aerian, telefon, servicii poştale şi telecomunicaţii. Mai multe explicaţii deade preşedintile a Asociaţil’ei Analiştilor Financiar – Bancari din România, Radu Crăciun: “Pri lângă scăderile provocate di m’icşorarea TVA-ului, apăru şi scădearea a preţurilor la fructe şi legume, ama ma multu di ahât, vidzum unâ scădeare a preţurilor la medicamente şi la tutume, categorii di produse care au unâ pondire baia mare tru coşulu di consum.
Di aestâ afrom’ie, faptul că preţulu la gaze întreghistră unâ creaştire substanţială, din cauza a calendarului di liberalizare, fu practic anulată di aţistă scădeare a preţurilor la produsile alimentare, aţea ţi are faptâ ca, în final, inflaţia să hibâ negativă. Aesta nu modifică major aştiptările, barim până la giumitatea anului v’initor urmânda să avem un trendu negativ. Bitisita a luştui an va nâ ducăe probabil iu tru zona a lu minus 0,4 – minus 0,5%, şi anulu v’initor, cu tute aestea, să agiundzim tru zona a unei inflaţie pozitive.” Până atumţea, ama, după spusa Institutului Naţional di Statistică, cu unâ valoare di minus 1,7% tru mesulu alonar, comparativ cu tut aţeluşi mes a anului tricut, inflaţia agiumse la un nou minim istoric tru ultimil’i 25 di an’i. Banca Naţională a Româniil’ei da asiguripsiri că nu există riscul a intraril’ei tru deflaţie.
(Roxana Vasile)
