Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18-24.05.2025
Nicușor Dan easti năulu prezidentu ali Românie / Isapea a prezidentului interimaru ali României / Dronili ți suntu contra a nomlui, pot s-hibâ aguditi / Banca Naționalâ ali Românie dzâți ți va s-facâ ma largu / Premiu ti Roberta Metsola, tu Timișoara
Tașcu Lala, 05.06.2025, 22:28
Nicușor Dan easti năulu prezidentu ali Românie
Independentul Nicușor Dan amintă alidzerli ți s-feațirâ dumânicâ ș-va s-hibâ năulu prezidentu ali Românie ti aeșțâ ținți añi ți va s-yinâ. Curtea Constituţionalâ bâgă vula, gioi, cu tuti voturli, pi mandatlu a prezidentului ți eara ma ninti dimarhul ali Capitalâ. La andamusea pisimâ di la CCR, Nicuşor Dan dzâsi că dukeaști tutâ borgea a mandatlui ți lu lo, cripărli ți s-facu tora ș-ți aşteaptâ țetâţeañilli di la elu.
Nicuşor Dan: “Voi s-lâ dzâcu a cetăţeañiloru româñi că akicâsescu borgea a mandatlui ți-ñi lu deadirâ. Va s-aibâ multi cripări ș-amu umutea că va s-inșimu âmbuveti. Suțiitatea româneascâ s-aspusi mintimenâ ş-hiu siyuru că tu kirolu ți yini va-lj angâsâiascâ ta s-facâ alâxearea di cari easti ananghi tu Românie. Va s-alumtu ti anvârtușarea a instituţiiloru a statlui, că easti ananghi. Va s-alumtu, tutnâoarâ, ti prucukia icunomicâ ali vâsilie ş-va s-hiu unu parteneru a mediului di emburlâki ş-unu garantu ti libertăţli țetăţeneşțâ”.
Andamusea kino a ațiloru doi udadz a Parlamentului, iu Nicuşor Dan va ș-aspunâ giuratlu di prezidentu ali Românie, va s-facâ luni. Aestu ş-pripusi, unâ ș-unâ dupâ spunearea a lui ufițialâ, s-ahurheascâ moabețli cu formaţiunili politiți tu ți mutreaști adrarea a yinitoarillei kivernisi și programlu a llei.
Nicuşor Dan: “Minduescu că easti ghini tuti lucârli s-hibâ pufisiti di ninti ta s-nu avemu tensiuni tu kivernisi. Voi câtu ma mutli lucri ditu programlu di guvernari s-hibâ apufisiti anamisa di partidi, nu voi s-nâ ayuñisimu cu adrarea a kivernisillei, s-nâ lomu unu vade di trei-patru stâmâñi. Ma s-intrâ PSD la guvernari, kivernisea va s-hibâ cama multu pistipsitâ”.
Prezidentul interimar a PSD, Sorin Grindeanu, ți easti tora pi tesi di cara premierlu Marcel Ciolacu alâsă scamnul, dzâsi că suțial-dimucraţlli nu vor niscânti tesi tu yinitorlu executivu, mași niscânti condiții tu ți mutreaști misurli ți va s-hibâ acâțati tu programlu di guvernari. USR, partidu ți lu andrupaști pi Nicuşor Dan tu campania electoralâ, s-aspusi dișcllisu ti moabețli cu alanti partidi pro-ivropeani ti adrarea a yinitoarillei kivernisi. PNL şi UDMR ș-aspusi vrearea ti unâ kivernisi cu andrupari salami tu Parlamentu. Di alantâ parti, reprezentanţâlli AUR dzâsirâ că partidlu va s-armânâ tu opoziţie ş-nu va s-llia parti la moabeț.
Isapea a prezidentului interimaru ali Românie
Prezidentul interimaru ali Românie, Ilie Bolojan, şi-aspusi isapea a ațiloru 100 di dzâli di anda lo mandatlu. Stabilitatea ali vâsilie, andridzearea a alidzerloru prezidențiali, politica externâ ş-ațea di apârari furâ lucârli di prota thesi, dzâsi Ilie Bolojan, ți adusi aminti că lo mandatlu tu unu kiro lai pi planu internu ş-tu unu contextu internaţionalu cu cripări, cu polimlu ditu Ucraina viținâ ş-cu dialoglu inconstantu anamisa di SUA şi UE. Dupâ spusa a lui, tu aeșțâ meși, furâ moabeț di simasie tu dumenea ali apârari. Moabețli discârfâsiti furâ ti anvârtușarea a Partillei ditu Datâ ali NATO, fâțearea ma sânâtoasâ ali industrie naţionalâ di apârari, aprukerea a llei tu singirili valoriți ali industrie militarâ ivropeanâ, ama și loarea di fonduri ivropeani. „Minduescu că agiutămu, tu aestu șcurtu kiro, la fâțearea ma bunâ a imaginillei di stat ş-di vâsilie pi cari poț s-ai tihimelliu, unâ vâsilie predictibilâ şi siyurâ”, adâvgă Ilie Bolojan.
Dronili ți suntu contra a nomlui, potu s-hibâ aguditi
Nomlu tu ți mutreaști controllu di filiseari a spaţiului aerian ali Românie şi ațelu cari andreadzi dizvârtearea tu kiro di irini a misiunilor ş-a operaţiunilor militari furâ vulusiti di prezidentul interimaru Ilie Bolojan. Dauli nomuri anvârtușeadzâ capațitatea di apârari ali Românie şi scadu fuvirserli. Tu ți mutreaști nomlu di filiseari a spaţiului aerianu, va s-hibâ adratâ unâ nauâ aradâ di lucru ș-di coordonari la livellu a autorităţlor ş-instituţiiloru ți suntu axi s-lucreadzâ și s-mutreascâ cu angâtanu spaţiul aerianu naţionalu, cata sumu și s-asiguripseascâ tiñiseara a nomurloru di filiseari aluștui. Easti ananghi di unu ahtari actu leghislativu di cara pi teritoriul ali Românie câdzurâ, di ma multi ori, cumăț di droni pitricuti di așkerea aruseascâ contra ali Ucrainâ viținâ.
Banca Naționalâ ali Românie dzâți ți va s-facâ ma largu
Banca Naţionalâ ali Românie așteaptâ unâ ratâ ali inflaţie di 4,6% tu bitisita a anlui, ma mari di cumu eara minduit di prota, di 3,8%. Tu unâ conferinţâ di presâ, guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu, feați tâmbihi că naua luyurseari fu faptâ cu dati adunati ninti di 1 di maiu, iara analiza nu acațâ tu isapi ți s-feați tu kirolu a alidzerloru prezidenţiali, ași că prognoza poati s-alâxeascâ diznău. Guvernatorlu ali Bancâ Țentralâ dzâsi, ama, că marea cripari ali icunumie româneascâ armâni tora di oarâ defițitlu bugetaru ali vâsilie, cari, tu bitisita a anlui 2024 aera di 8,6% ditu Produslu Internu Brutu. Pi di altâ parti, Mugur Isărecu dzâsi câ tu aestu mesu fu unâ presiuni vârtoasâ pi pâzarea valutarâ cu niscânti ditu cama mărli inșeri di capital ditu vâsilie. Tu aesti condiţii, adâvgă el, Banca Naţionalâ agiută cu sumi multu mări, ama cursul di alâxeari valutarâ di sumu 5 lei ti unu evro nu putu s-lu țânâ.
Premiu ti Roberta Metsola, tu Timișoara
Ali prezidentâ a Parlamentului Ivropean, Roberta Metsola, âlli fu ahârdzâtu Premiul Timişoara ti axii ivropeani, nai ma marea nișani datâ di ascâpitata ali Românie a niscântoru oamiñi cu anami internaţionalâ ți andrupăscu activu axiili comunitari. Roberta Metsola tu tiñisitâ ti curailu și tabaietea sertâ tu unâ hopâ lai, ti andruparea ti Ucraina ş-Republica Moldova, vâsilie viținâ, ama ș-ti gairețli ti aprukearea ali Românie la spaţiul Schengen di libirâ urdianri. “Premiul easti unâ aduțeari aminti a lucurlui că democraţia angreacâ, că lipseaști s-apârămu libirtatea, s-nâ apârămu dinintea a dezinformarillei, a extremismului ş-a ampâțarillei. Aesti axii voru afireari ş-nu potu s-mindueascu l aunu latu locu ma bunu ti ahârdzari aluștui premiu, di cara Timişoara easti unu câsâbă ți cunoaști ți easti elefteria” – dzâsi ufițiallu ivropeanu.
Autor: Daniela Budu
Apriduțearea: Tașcu Lala