Misuri ti anviţâmintul românescu
Ma multi acti normativi ti Educaţia/Praxea ditu Românie furâ anyrâpsiti pi aghenda ali andamusi di gioi a Chivernisillei di București.
Tașcu Lala, 29.04.2025, 17:08
Tu andamusea di gioi a Chivernisillei di București sâ zburâ ti ma multi acti normativi ti dumeanea a Educaţillei/Praxillei. Ași, fu apufisit unu cadru uidisitu cu nomlu ti andridzearea a concursului di titularizari a cadrilor didactiți ditu anviţâmintul preuniversitar, a dapoaia va s-hibâ bâgaț pi lucru cama di 62.000 di dascalli ți, tora di oarâ, suntu pi thesi ti unu kiro șcurtu i suntu pâltiț ti ițido sâhati ți u adarâ, iara contractili a lor va s-bitiseascâ di vearâ. Pritu aesti acti normativi s-ari tu naeti scâdearea a piricllului, di toamnâ, aproapea unu cirec/cartu ditu tutu numirlu a thesilor s-armânâ niacâțati.
Antrebat di cumu s-ducu moabețli ti pâltearea a dascallilor dupâ cum lâ easti performanţa, dimi câtu hârlâticu easti lucurlu a loru, ministrul a Educaţillei/Praxillei, Daniel David, dzâsi că va, pi ninga tiñia di cathi mesu, ți easti uidisitâ cu grila apufisitâ la livel naţional, dascallilli s-llia pâradz ș-dupâ hâirea ți va s-veadâ tu reghiunili cama slabi ditu vâsilie, lucru ți va s-lipseascâ s-aibâ și educaţie/praxi incluzivâ, ama ș-di cara elevilli/matidadzlli a lor au sucțesu la examenili naţionali ică la olimpiadili di la sculii.
Unâ pripuniri va s-hibâ scoasâ tu padi dinâoarâ cu raportul di mutreari a sistemlui di anvițâmintu românescu, tâxitu ti meslu ți yini – dzâsi Daniel David, ți adâvgă că andrupaști grila di salarizari ți s-ahurheascâ di la pâradzlli/aruga di mesi ti dascallilli ți suntu tu ankisitâ.
Apofasili tu andamusea di Kivernisi di gioi zburârâ ș-ti anvițâmintul universitaru. Ma multi lucri nâ dzâți bași ministrul: ʺAlti dauâ apofasi di Kivernisi di mari simasie suntu ațeali pritu cari apufisimu dumenili di licenţâ, dumenili di masterat, dumenili di doctorat şi, cama multu, spețializărli şi programil
Ti studențâ lipseaști s-dâțemu unu lucru, ta sâ știbâ salami: ațea ți nu easti tu aesti apofasi di Kivernisi, nu s-fați ditu punctu di videari a acreditarillei legalâ, aşi că nu anvițaț alti programi nafoarâ di ațeali ți suntu tu aesti dauâ apofasi di Kivernisi. Ari ndauâ programi năi ş-vâ dau ndauâ paradigmi – la livel di licenţâ, Securitatea informaticâ şi ştiinţa a datilor, Tehnologhii şi sistemi ti mobilitati mintimenâ…
La livel di masterat, ti prota oarâ tu Românie, alâncescu programi cata cumu Mintimineața artifițialâ ti industrii conectati, Tehnologhii ti lungu kiro di reciclari a materialilor metaliți… Aesti suntu uidisiti ș-cu kirolu ți lu bânămu tora ca civilizaţie, unâ nauâ revoluţie industrialâ, aşi că mi hârsescu că suntu uidisiti cu aestâ revoluţie.ʺ
Ti amârtie, ama, proțentul a absolvenţâlor, dimi ațelli ți bitisescu studiili superioari ditu Românie, ma s-adrămu biani cu alanti mileț i cu tiniri di 24-34 di añi ditu alti vâsilii, s-veadi unâ catastisi lai andicra di numirlu di mesi ditu Evropa.
Dupâ spusa a ministrului ali Educaţie, Daniel David, ma s-mutrimu laolu di arada, România ari mași 16% absolvenţâ di studii superioari, andicra di 30% câtu s-fați tu UE. Ma s-fâțemu biani cu tinirlli di 24-34 di añi, România ari anamisa di 23 și 26% di absolvențâ, andicra di 40-43% di cumu easti tu Ivropa.
ʺAestu lucru nâ vulnerabilizeadzâ / nâ adarâ ma slaghi.ʺ – dzâsi ministrul, cari deadi tu șteari că, tu dzâlili ți va s-yinâ, va s-hibâ adratu unu ordin di ministru mutrindalui alâsarea ali sculie tu mediul universitaru.
Autor: Roxana Vasile
Apriduțearea: Mirela Biolan
