Mutarea Capu și Inflația
Sindicaliștilli români ma largu suntu cu Mutarea Capu andicra di politiţli suţiali și trã tiñiili di cafi mesu a guvernanțãloru.
Tașcu Lala, 14.11.2025, 06:00
Nilli di membri a Bloclui Naționalu Sindicalu (BNS), unã di nai cama mãrli ţentrali sindicali ditu România, Mutarã Capu și tu dzuua di ñiercuri, tru misuhorea-a Bucureștiului, niifharistusiţ di meatrili di sirţãlle apufusiti di executivu ş-di scădearea-a putearillei di ancupărari a bãnãtorloru. Manifestanţã ditu tuti dumeñili di lucru s-adunarã, prota tu Piaţa ali Victorie, ningă pãlatea cari apãnghiseaşti guvernulu, a deapoa nkisirã pri padi, calea, pãnu dinintea a protiloru ministeri iu ş-au scamnulu di cumãnduseari. Elli cãftarã, ntrã altili, indexarea-a tiñiiloru di cathi mesu cu rata ali inflaţie şi condiţii ma buni di lucru.
Oamiñilli caftã criştearea a tiñiillei di cafi mesu nai cama ñicã pi economie şi s’curmã politiţli guvernamentali apufusiti cu tãllearea ipotisiloru di lucru, ghio taha tra s’ñicureadzã xikea bugetarã cari, anu, tru România, fu nai ma mari di tuti ateali 27 di stati membri ali Uniuni Europeanã.
Aţea ţi s’faţi tora, easti unã glãrimi, nu reformă – stipsescu cu ndriptati sindicaliștilli. Ma ninti, BNS dimãndã cã va s’pitreacã cãftari la Comisia Europeană, cara apufusitorlli politiţ ditu guvernulu ţi sã spuni cã easti pro-occidentalu PSD-PNL-USR-UDMR va u ţãnã tru practico pripunirea di nglliţari a tiñiillei di cafi mesu nai cama ñicã, aestã cu isapea pruvidzutã tru unu actu normativu vulusitu tutu di executivu.
BNS apruke ti bunã apofasea a Curtillei di Justiţie ali Uniuni Europeanã, cari spuni cã easti dealithea directiva comunitarã mutrindalui tiñia di cathi mesu nai cama ñicã uidisitu cu nomlu cata cum şi apofasili a llei di thimelliu tu ligãturã cu promovarea pãzãrãpsearillei colectivã şi borgea-a statiloru membri ta s’ndreagã plnuri di lucru tu aestã noimã. BNS nica spuni că nitiñisearea-a mecanismului di uidiseari pruvidzutu tru Planlu Naționalu di Redresari și Reziliență, tu akicãseari cu Bruxellelu, easti tu piriclliu şi poati s’nkeadicã bãgarea tu practico reformili ti cari ş-lo borgi România şi poati s’hibã kiruti fondurli ivrupeani. Comentatorlli ditu bana publicã româneascã spunu că mintea apreasã a sindicaliștilor easti orlea-zorlea cu ndriptati, ahãtu kiro cãtu politiţli suţiali şi aţeali cu tiñiili di cathi mesu a guvernanțãlor zñiipsescu bana di cathi dzuuã a oamiñiloru.
Cumãndusearea-a Băncãllei Naționalã apufusi, tora ma ninti, raportul pi trei meşi tu ligãturã cu inflaţia, documentu tru cari spuni cã ari cãbilea cã aestu indicatoru va s’yilipseascã unã scãdeari modestă tru yinitorlli nauã meşi di dzãli. Scãdzu, lişoru, la 9,8%, di la 9,88% tru yismãciuni, cându media ali Uniuni Europeanã eara di 3,2 proţenti. Tru România, aestu easti efectulu cãţe s’bitisi, di la 1 di Alunaru, schema di plafonari ti pãhãlu la energhia electrică şi di itia cãţe criscu, di la 1 di Agustu, Taxa pi Valoarea Adăvgată şi a acciziloru.
Uidisitu cu Institutlu Naționalu di Statistică, economia criscu maş cu 0,3% tru doilu trimestru andicra di 2024, după ţi dãnãsi tu ahurhita-a anlui. Di aestã furñie, spunu experțãlli, s’agiumsi la unã activitati economică, nicã pi creaştiri, ni pi scãdeari, iarapoi tru dukimia publică – cvasi-inexistentă ili nica şi tu anghiosu, neise tu scãdeari.
Autoru: Bogdan Matei
Armãnipsearea: Taşcu Lala
