Raportu mutrinda infracţiun’li
2013 fu doilu an unu, dupu alantu, cându gradlu di vâtâmari scâdzu tu Românii şi protlu dit aţei dit soni dzâţ di an’i, cându ş nivelu di vâtâmari di turlii giudiţiarâ nu mai avu crişteri – ş-ma multu, s-n’icşurâ cu cama di 9 proţenti. Aesti ţifri furâ dati di şeful ali Poliţii Românâ, chestor-şef Petri Tobă, la spunearea a bilanţului ali instituţiei pi anlu ţi tricu. Furtul, ţi armâni prota infracţiuni tu Românii, avu, ti prota oarâ tu aţei dit soni şasi an’i, unâ scâdeari cu cama di 8 proţenti. Uidisit cu chestorul-şef Petri Tobă, faptili di aruşfeti a poliţişţâlor scâdzurâ cu 16%, iara siguranţa a cetăţeanlui criscu baia: Tu anul 2013, siguranţa a cetăţeanlui agiunsi la nai ma marli nivel dit aţei dit soni ţinţi an’i. Fu doilu an, unu dupu alantu, cându gradlu di vâtâmari sczâdzu şi, tu idyul chiro, fu prota oarâ tu aţei di soni an’i cându avum ma pţâni infracţiun’i giudiţiari”.
România Internațional, 12.02.2014, 12:46
2013 fu doilu an unu, dupu alantu, cându gradlu di vâtâmari scâdzu tu Românii şi protlu dit aţei dit soni dzâţ di an’i, cându ş nivelu di vâtâmari di turlii giudiţiarâ nu mai avu crişteri – ş-ma multu, s-n’icşurâ cu cama di 9 proţenti. Aesti ţifri furâ dati di şeful ali Poliţii Românâ, chestor-şef Petri Tobă, la spunearea a bilanţului ali instituţiei pi anlu ţi tricu. Furtul, ţi armâni prota infracţiuni tu Românii, avu, ti prota oarâ tu aţei dit soni şasi an’i, unâ scâdeari cu cama di 8 proţenti. Uidisit cu chestorul-şef Petri Tobă, faptili di aruşfeti a poliţişţâlor scâdzurâ cu 16%, iara siguranţa a cetăţeanlui criscu baia: Tu anul 2013, siguranţa a cetăţeanlui agiunsi la nai ma marli nivel dit aţei dit soni ţinţi an’i. Fu doilu an, unu dupu alantu, cându gradlu di vâtâmari sczâdzu şi, tu idyul chiro, fu prota oarâ tu aţei di soni an’i cându avum ma pţâni infracţiun’i giudiţiari”.
2013 fu unâ premierâ şi tu ţi mutreaşti piriculu rutier – ti prota oarâ dupu 1990, numirlu a oamin’ilor ţi chirurâ tu acţidenti rutieri agiumsi subm 2000. Poliţişţâl’ii români adrarâ, tu alu ţi tricu, 105 misiun’i tu alti vâsâlii, nai ma multili di urdinari şi di andrupari a autorităţlor ţi vigl’ieadzâ bâgarea tu practico a nomlui. 83 di poliţişţâ furâ pitricuţ tu teatri di operaţiun’i di pâstriri a arâhatâl’ei tu Haiti, tu Republica Democratâ Congo, tu Afganistan şi Georgia. Caplu ali poliţii români zburâ şi ti protili problemi cu cari s-alumtarâ tu 2013. Tu ţi mutreaşti logistica, 90% dit amaxili ţi li au tin’isirâ normili mutrinda scutearea lor di pi imnari, ama la capitolu investiţii, s-deadirâ maşi 6% dit pâradzl’ii ţi lâ lipsescu.
Tu idyul chiro, s-inreghistrarâ borgi nipâltiti. cum suntu restanţili a îndrepturilor di echipamentu a poliţişţâlor. Chestorul-şef alâvdă, pi di altâ parti, reforma a sistemului giudiţiar penal dit Românii. Aestâ dit soni nu mutreaşti maşi bâgarea tu practico a năilor dauâ coduri, aţel penal şi aţel di proţedurâ penalâ, cari lâ ia loclu aţilor vecl’i di 46 di an’i. Tut tu 2013 s-înhiinţarâ năi structuri ayoriea, speşializati, cum easti Serviciul di Analizâ Comportamentalâ, cari va s-agiutâ poliţia giudiţiarâ, maxus Direcţia di Investigaţii Criminali, ama şi birouri di vigl’ieari giudiţiarâ, ţi sunt şi la nivelu a poliţiilor giudeţeni, şi la Poliţia a Capitalâl’ei. Estan, protili lucri ţi cari lipseaşti s-aibâ angâtan Poliţia Românâ suntu alidzerli, siguranţa a cetăţeanlui, scâderea a vâtâmărilor, n’icşurarea a evaziunâl’ei fiscalâ şi a aruşfetâl’ei.
