Şapti miliuñi di vaccinaţ
România năstricu praglu di șapti miliuñi di vaccinaț cu schemă completă contra a năului coronavirus, atea ţi reprezintă aproapea 37% ditu populația a văsiliillei. Hăbarea fu faptă di Comitetlu Național di Coordonare a Activitățlor mutrinda Vaccinarea contra COVID-19, tru condițiile tru cari yeaţărlli năpoi spunu că imunizarea lipseaşti s’armănă nai ma importantă metodă di preveniri a infectarillei. Experţăllii tru sănătate spun că meatrili di precauţie şi distanţari lipseaşti s’hibă tiñisiti ma largu, maxusu că văsiliili occidentale, iu rata di imunizare easti multu ma mari, s’ampulisescu, diznău, di ună creaştire a infectărlor. Cu tuti că, tru România, incidența a năilor infectări cu COVID-19 easti tru scădeari, armâni analtu numirlu a decesilor asociati COVID-19 și aţelu a pacienţălor aflaț tru catandisi greauă.
Leyla Cheamil, 18.11.2021, 18:44
România năstricu praglu di șapti miliuñi di vaccinaț cu schemă completă contra a năului coronavirus, atea ţi reprezintă aproapea 37% ditu populația a văsiliillei. Hăbarea fu faptă di Comitetlu Național di Coordonare a Activitățlor mutrinda Vaccinarea contra COVID-19, tru condițiile tru cari yeaţărlli năpoi spunu că imunizarea lipseaşti s’armănă nai ma importantă metodă di preveniri a infectarillei. Experţăllii tru sănătate spun că meatrili di precauţie şi distanţari lipseaşti s’hibă tiñisiti ma largu, maxusu că văsiliili occidentale, iu rata di imunizare easti multu ma mari, s’ampulisescu, diznău, di ună creaştire a infectărlor. Cu tuti că, tru România, incidența a năilor infectări cu COVID-19 easti tru scădeari, armâni analtu numirlu a decesilor asociati COVID-19 și aţelu a pacienţălor aflaț tru catandisi greauă.
Managerlu a Spitalui Universitar di Urgenţă Bucureşti, profesor doctor Cătălin Cârstoiu, spuni că, acă numirlu di cazuri năi di infecţie scădzu aparent, va s’aibă, ma largu, ună zori tru mărli spitali.
“Tru spitalili mari, di urgenţă, cum easti şi Spitalu Universitar, ma largu va s’aibă ună catandisi greauă, ta să spun aşi, tră yinitoarili stămâni, tră aţea că akicăsiţ şi akicăsimu tuţ că, tru terapie intensivă ică tru spitalili mări, agiungu cazurli cu turlii di mesi, turlii serti a aliştei lăngoari, aşi câ acă tru UPU pari că ari un trendu descendentu, lucărli armănu ma largu ndilicati: 30-40 di pacienţă staţionari, cathi dzuuă, di pi ună dzuuă pi alantă, tru camerele di gardă. Tru spital, numata zburămu di 450, zburămu di 350, dimi cata aoa himu. Dealihea easti tră prima oară cându numirlu a pacienţăloru negativi internaţ easti ma mari andicra di numirlu a pacienţăloru pozitivi, după aproapea doi meşi şi giumitateˮ.
Comitetlu Naţional di Coordonare a Activităţilor mutrinda Vaccinarea estimeadză că, până tu bitisita a meslui, va s’hibă bitisiti pregătirile loghistiţi mutrinda imunizarea anti-COVID a cilimeañiloru cu ilikia anamisa di 5 şi 11 di añi. Vaccinarea tră aestă grupă di ilikie ari căbilea s’ahurhească tu andreu ică, tru un scenariu ma pţăn probabil, tru yinaru anlu yinitoru. Cilimeañilli cu ilikia di până tru 11 di añi va s’poată s’hibă vaccinaţ tru ţentre iu ari serlu Pfizer BioNTtech, ama şi tru cabinetili a yeaţărloru di familie, platforma specializată va shibă alăxită aţea turlie că un adult s’poată s’facă programarea ti un cilimeanu.
Di altă parte, u faţi ma greauă catandisea mutrinda problema a vaccinărlor fictive. Dauă asistente stipsiti că deadiră, ti păradz, certificate false di vaccinare anti-COVID la unu ţentru ditu Yumbrukea Petea fură arestate preventiv tră 30 di dzăli. Idyea apofasi fu loată şi tru cazlu a doi nregistratori di la ţentrul di vaccinare. Uidisitu cu procurlli, una ditu asistente şi aţelli doi registratori au căftată şi au loată ma multi ori arada păradz, anamisa di 250 şi 300 di euro di la atelli cari vrea ta s’aibă ună adeverinţă di imunizare şi certificat digital european COVID fără s’facă dozili di vaccin. Alantă asistentă avea rolul di intermediar.
Autoru:Lyla Cheamil
Armânipsearea: Taşcu Lala
