Statistiţ mutrinda emigraţia recentă a românilor
Zborulu spus dipriunâ tru discursulu xenofob aproapea a tutulor partidilor populiste di-tru Occidentu, piricl’ul a migraţil’ei româneascâ si veade ma curundu un mit dicât unâ realitate. Invocată, panicardu, în Italia şi Franţa, apoia tru Olanda şi Marea Britanie, aşa-numita invazie a român’ilor cu orixe infracţională sau avinători di beneficii soţiale easte infirmată di tute cercetările sociologiţe di specialitate. Pi lângâ multu marea majoritate a ţilor care lucreadzâ onestu, infracţionalitatea easte un fenomen absolut marginal. După 1 ianuariu 2007, când fu aprucheatâ tru Uniunea Europeană, iara cetăţean’l’i a l’ei puturâ sâ călătoreascâ liber tru spaţiul comunitar, România fu exportator net di forţă calificată di lucru tru statile ma avutile di-tru Vestu. Un studiu realizat tora aghon’ia di Institutulu European di la Bucureşti spune că român’l’i nu fudzirâ tru xeane tru numirulu anticipat di occidentali, iara ţel’i ţi u feaţirâ nu avurâ în videare obţânirea a agiutoarilor soţiale. Ma multu, tru an’il’i di ma nâpoi cama multu persoane cu studii superioare şi cu unâ analtă calificare, pri-tru care intrâ multu lişor pi pâzarea occidentală a lucului. Secretar di stat tru ministerulu a Lucrului, Codrin Scutaru nu ascunde gâilipsirea a autorităţilor di la Bucureşti faţă di aţist fenomen, care depopulează România şi u viduveaşte di specialişti. El dzâse: “Din România fug di cama multile ori persoane cu unâ pregătire universitară sau post-universitară, sau persoane cu unâ pregătire tehnică di care economia a Româniil’ei are ananghe. Suntu piste dauă milioane di cetăţean’i români care lucrează tru xinǎtate şi aesta duţe la declinulu demografic. Aţist impactu pi care mobilitatea personalului calificat şi analtu calificat lu are asupra a economiil’ei româneasvâ nu prinde sibâ ignorat.”
Bogdan Matei, 09.07.2014, 21:16
Zborulu spus dipriunâ tru discursulu xenofob aproapea a tutulor partidilor populiste di-tru Occidentu, piricl’ul a migraţil’ei româneascâ si veade ma curundu un mit dicât unâ realitate. Invocată, panicardu, în Italia şi Franţa, apoia tru Olanda şi Marea Britanie, aşa-numita invazie a român’ilor cu orixe infracţională sau avinători di beneficii soţiale easte infirmată di tute cercetările sociologiţe di specialitate. Pi lângâ multu marea majoritate a ţilor care lucreadzâ onestu, infracţionalitatea easte un fenomen absolut marginal. După 1 ianuariu 2007, când fu aprucheatâ tru Uniunea Europeană, iara cetăţean’l’i a l’ei puturâ sâ călătoreascâ liber tru spaţiul comunitar, România fu exportator net di forţă calificată di lucru tru statile ma avutile di-tru Vestu. Un studiu realizat tora aghon’ia di Institutulu European di la Bucureşti spune că român’l’i nu fudzirâ tru xeane tru numirulu anticipat di occidentali, iara ţel’i ţi u feaţirâ nu avurâ în videare obţânirea a agiutoarilor soţiale. Ma multu, tru an’il’i di ma nâpoi cama multu persoane cu studii superioare şi cu unâ analtă calificare, pri-tru care intrâ multu lişor pi pâzarea occidentală a lucului. Secretar di stat tru ministerulu a Lucrului, Codrin Scutaru nu ascunde gâilipsirea a autorităţilor di la Bucureşti faţă di aţist fenomen, care depopulează România şi u viduveaşte di specialişti. El dzâse: “Din România fug di cama multile ori persoane cu unâ pregătire universitară sau post-universitară, sau persoane cu unâ pregătire tehnică di care economia a Româniil’ei are ananghe. Suntu piste dauă milioane di cetăţean’i români care lucrează tru xinǎtate şi aesta duţe la declinulu demografic. Aţist impactu pi care mobilitatea personalului calificat şi analtu calificat lu are asupra a economiil’ei româneasvâ nu prinde sibâ ignorat.”
Autoril’i a studiului demonteadză stereotipurile ligate di dezavantajile a prezenţâl’ei a lucrătorilor mobili tru alte state. El’i sumcundiliadză că un cetăţean care fudze s-lucreadzâ legal tru altă vâsilie agiutâ la creaştirea economică a liştei. Ideea easte aprucheatâ şi di fostul preşedinte a Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, care dzâţe:
“Libera circulaţie a persoanilor şi a lucrǎtorilor easte importantă, di aform’ia cǎ că reprezintă baza a pâzaril’ei internâ europeanâ. Sigura, prinde să închidicăm exploatarea a sistemilor di asistenţă socială di cătrǎ oamin’i care vor maşi pâradz di-tru aeste sisteme. Ama, ma că oaminil’i lucreadzâ, easte importantu să nu avem restricţii pi pâzarea a lucrului.”
Aflat la Bucureşti, fostul şef a Leghislativului comunitar spuse diznou că Uniunea Europeană nu prinde să îngrădească libertatea di minare a cetăţen’ilor a l’ei, di afornm’ia că aesta aduţe hâire a statilor membre.
