Țifri mări ti inflație
Inflaţia alină para multu tu maș unu mesu cu cama di dauâ proțenti şi s-apruke di 10%, uidisitu cu datili a INS.
Tașcu Lala, 06.10.2025, 18:41
Tu Românie, rata di cathi anu ali inflaţie alină tu agustu la 9,85% andicra di idyiul mesu ditu 2024, ascotu tu migdani datili di la Institutlu Naţional di Statisticâ. Aestâ alinari easti cu dauâ proțenti ma mari andicra di meslu alunaru, iara Banca Naţionalâ, cata cumu ş-ma mulţâ icunumişțâ aşteaptâ cipita di estanu ți va s-hibâ tu meslu yizmâciuni, cându inflaţia poati s-treacâ di 10%.
Uidisitu cu datili statistiți, scunkirli nai ma mări ditu aeșțâ 12 di meși ditu soni suntu la energhia electricâ cu unâ crişteari di mesi di aproapea 66%, dapoaia imișili/poamili proaspiti, cu vârâ 42% ş-la servițiili di ighienâ ş-cosmeticâ ş-ațeali di transportu pi calea di heru, cu crișteari di mesi anamisa di 18 şi 20%. Tu agustu, andicra di meslu di ma ninti, scunkiri ma mări s-vidzurâ la servițiili di urdinari pi calea a aerlui, cama di 11%, ş-la cărțâ, dzuuari, revisti, la servițiili di ighienâ ş-cosmeticâ ş-la niscânti serviții industriali cu crișteri anamisa di 5 şi 6%.
Crişteri di mesi, di vârâ 4% s-dukirâ la pâhălu a berilor cu alcool, pâni i cafe, ama și pâhadzlli la servițiili di transportu tu câsâbă ş-ațeali ditu ristauranti, cafineadz, cantini. Furâ fapti cama ieftinu, anamisa di 5 şi 6%, tu agust, andicra di meslu alunaru, campirili/combarli/pătățli ş-niscânti virdzâturi ş-conservi di virdzâturi.
Analistul finanțiar Adrian Codirlaşu, prezidentul ali CFA România, dzâți că lipseaști s-nâ aștiptămu la unâ inflaţie mari tu unu kiro cama lungu, aesta hiindalui turlia cum tuț agiutămu la scâdearea a aspârdzearillei ali zigâ macroicunomicâ, iu pâltimu tuț alatusili di politicâ icunumicâ ditu añilli di ma ninti.
„Unâ crişteari tu meslu agustu cu niheamâ ma pțânu di dauâ puncti proțentuali. Aesta fu, dimi, criștearea a TVA-ului ş-a accizâllei la naftâ și benzinâ, ama tu yinitoru va s-veadâ și criștearea di la daua aradâ, ș-nu zburăscu aoa maș di combustibil, ama ș-di energhia electricâ ş-gaz metan. Inflaţia va s-armânâ anvârliga di 10, vahi tutu anlu aestu ș-unâ parti ditu anlu ți yini, ma multu di cara zburâmu di unâ altâ crişteari a TVA-ului, a că va s-facâ ti lucârli cu TVA ñicu, baș ș-a cotâllei di arada di TVA. Dimi, nu s-bitisi aoa.”
Adrian Codirlaşu dzâți că inflația poati s-creascâ câtâ 12%, iara dinamea a pâhadzloru di hargi di arada poati s-armânâ ândzeanâ ti ma mulţâ añi, ți cara că spețialişțâlli BNR dzâcu tora că va s-facâ unu livel ali inflaţie di maș 3% tu bitisita a anlui ți yini.
Tu aestu kiro, Comisia Naţionalâ di Strateghii şi Prognozâ alâxi pi scâdeari luyurserli mutrindalui criștearea icunumicâ ali Românie, di estanu, di la 1,4%, tu primvearâ, la maș 0,6%. Comisia dzâți că itia easti criștearea a TVA-ului ş-a accizilor, uidisitu cu prota pachetâ di scâderi a exikillei bugetarâ, liberalizarea a pâhadzloru la energhia electricâ şi ayâlisearea a ahărgiloru a oamiñiloru. Ti anlu ți yini, criştearea icunumicâ easti luyursitâ la 1,2%, iara ti 2027 şi 2028 la aproapea 2,5%.
Autor: Mihai Pelin
Apriduțearea: Mirela Biolan
