Catastisea a economiil’ei româneşti

România ari ananghi di trei ingredienti di thimel’iu ti amintarea a investiţiilor, cundile, la un seminar di speţialitate ndreptu Bucuresti, economistul-şef a Bancâl’ei Nationale, Valentin Lazea: Noi avem tu România nai pţânu trei imperfecţiuni mări a pâzaril’ei, aţeali trei i-uri, cum mi ariseaşti s-lâ spun. Easti zborlu di infrastructură, instituţii şi inovare. Iara problema nai cama mari easti că, tu kirolu anda inovarea ţâni di un stadiu superior a factorlor di producţie, infrastructura şi instituţiile ţân di catastisea di thimel’iu, catastisea primarâ dimi, tra s-poatâ s-minâ dit prota fază a evoluţiil’ei economiţi lipseaşti s-aibă instituţii buni şi infrastructură bună şi noi nu şidem ghini dimi vahi şi aestâ exighiseaşti câţe vinirâ investitorl’ii la noi ma amânat ş-tu numir ma n’ic andicra di cât vinirâ tru vâsiliili di ningâ noi”.

România Internațional, 14.05.2013, 12:34

România ari ananghi di trei ingredienti di thimel’iu ti amintarea a investiţiilor, cundile, la un seminar di speţialitate ndreptu Bucuresti, economistul-şef a Bancâl’ei Nationale, Valentin Lazea: Noi avem tu România nai pţânu trei imperfecţiuni mări a pâzaril’ei, aţeali trei i-uri, cum mi ariseaşti s-lâ spun. Easti zborlu di infrastructură, instituţii şi inovare. Iara problema nai cama mari easti că, tu kirolu anda inovarea ţâni di un stadiu superior a factorlor di producţie, infrastructura şi instituţiile ţân di catastisea di thimel’iu, catastisea primarâ dimi, tra s-poatâ s-minâ dit prota fază a evoluţiil’ei economiţi lipseaşti s-aibă instituţii buni şi infrastructură bună şi noi nu şidem ghini dimi vahi şi aestâ exighiseaşti câţe vinirâ investitorl’ii la noi ma amânat ş-tu numir ma n’ic andicra di cât vinirâ tru vâsiliili di ningâ noi”.

Di altă parti, tu minduita al Lazea, aţel’i cari spun câ sectoari cata cum aţel bancar icâ metalurgic lipsea s-hibâ ţânuti tu mâna a statlui şi a capitalui autohton, lipsea sâ s-mutreascâ la turism, paradigmâ, iu rezultatili înreghistrate tu aeşţâ dit soni 15-20 di ani suntu practic insesizabili. Tu arada a lui, prezidentul a Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, feaţi timbihi ti nihâirlâtica energheticâ ali economie naţionalâ. El cundil’e câ România easti treia nai cama energofagă economie dit Europa, cu un consum di energhie di dauă ori şi giumitati ma mari andicra di media europeană, ahtari turlie că iţi cât multi agiutoari tu pâradz vrea s-aproaki nâscânţâ producători industriali el’i nu pot s-hibâ competitivi. Dumitru spusi ş-ti performanţa multu scădzută a agriculturâl’ei, cari easti vârtos ligatâ di condiţiile climateriţi şi ari zn’ii di furn’ia a gradlui analtu di ampârţari a exploataţiilor agricole.

Viţeguvernatorlu BNR, Bogdan Olteanu, feaţi timbihi, dit altâ videalâ, câ România easti tu piricl’iul ta s-ampuliseascâ cu unâ fudzeari dăldză-daldză a forţâl’ei di lucru analtu calificate ma s-nu asiguripseascâ criştearea-a compititivitatil’ei, em pi nivel di indivizi, em ş-ca societate. El spusi câ nai cama yilipsitor tu aestâ noimâ easti exodlu a yiaţârlor. Ministrul ti IMM-uri, mediul di afaceri şi turismu, Maria Grapini, lugurseaşti că şi dumenea a fiscalitatil’ei caftâ ndridzeri. Grapini va, di altâ parti, bâgarea tu lucru a TVA pi tut şingirlu di producţie, cari ţi s-hibâ dimensiunea a ţifrâl’ei di afaceri a companiilor si n’icşurarea a impozitlui pi amintatiţli a microîntreprinderlor, dit alunar, di la 3 la 1,5%. Ministurlu tră IMM-uri nica spusi câ dit veară va s-hibâ bâgat tu parctico impozitlu forfetar, ama şi unâ taxă pi valoarea adăvgată n’icşuratâ la 9% ti produsili di panificaţie. Grapini cundil’e ama, ca aşteaptă minduita a Ministerlui di Finanţe tu ligătură cu aesti alâxeri fiscali.