Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie

În premieră, DZuua a Marinâl’ei Română fu marcată tru câsâbadz portu di la Marea Laie şi Dunăre, ninca şi în Bucureşti, pi laculu Herăstrău din parcul ţe poartă, tora, numa a ultimului suveran a ţarâlei, regele Mihai. Un spectacol grandios avu loc la Constanţa, ţel mai marile port maritim a Româniilei, la care au asistată m’il’e di localniţ (din localitate) şi turişti. Fu prezentu şi preşedintele a ţarâlei. Klaus Iohannis îl’i felicită pi marinari şi declară că România nu poate fi cu diadever un actor reghional relevantu şi un stat puternic fără ună armată puternică, care să cuprindă Forţe Navale dotate cu tehnică militară modernă, ghine pregătite şi instruite, capabile să facă faţă cu succes, să hibă izote dinintea a iţe provocări. Asistăm — spuse preşedintele – la formarea unui nou peisaj geostrategic, a cui evoluţie easte greu trâ prevideare sau anticipare. România rămâne, ama, – are continuată el – ună oază di stabilitate în zonă şi un furnizor reghional di securitate. Sunt avantaje reale care decurg di-tru aestu statut, consiideră Klaus Iohannis: Easte fundamental să avem capacitatea, ama şi înţelepciunea/mintimineaţa să nâ ufilisim atuurile tra să nă consolidăm poziţia di membru NATO importantu şi di partener strateghic credibil a Statilor Unite ale Americă”. Preşedintile pledă/zburâ în favoarea a faţirlei mai sânâtoasă a cooperaril’ei internaţională, ca soluţie a consolidaril’ei a li pace şi securitate globală. În opinia lui, accentul pi dimensiunea economică a liştei cooperare poate sa aducă beneficii a ţărilor din sud-estul a Europâlei, precum/ninca şi a altor state interesate. Di aorm’ia că — aduse aminte Iohannis – Marea Laie contiinuă să reprezintă ună apunte importantă di legătură anamisa di Europa, Orientul di M’iolgica şi Asia Chentrală, cu posibilitatea valorificaril’ei a li Dunăre dreptu coridor natural di tranzit întră Europa Centrală, Marea Baltică şi spre Marea Mediterană. Fără minimalizare dimensiunea militară şi de securitate geostrateghică a luştui spaţiu, analistul de politică externă Ştefan Popescu, invitat la postul public, exish’isi cum poate să devină România un actor importantu la Marea Laie. Ştefan Popescu: Tra să avem cu diadever ună politică la Marea Laie prinde/acaţă loc să nâ minduim la Portul Constanţa, care easte ţel mai mare din Marea Neagră. Prinde să nâ minduim la flota noastră civilă, care easte sublimă, ama easte elipse acutotalui. Ama, tra să hibă un actor axi trâi loare tru isape la nivel reghional, România lipseaşte să îşi dezvoltă cu diadever ună politică la Marea Laie, şi aesta, ştiţ, nu para mai sta în conştiinţa noastră. Sănătatea unui organismu nu si bazeadză maşi pi armată; se bazeadză şi pe ună societate puternică, sănătoasă, pe ună economie puternică, care poate să si exportă, şi pe ună cultură care easte ună forţă di atracţie în reghiune.” În registru militar, ministrulu a Apărarilei, Mihai Fifor, prezentu şi el la manifestările di la Constanţa, are anunţată că septămâna v’initoare executivulu va aprobă derularea achiziţiilor/acumpârarilor a sistemului di instalaţii mobile di lansare di rachete antinavă, bateriile di coastă care va facă întreagă amprenta di securitate navală a Româniilei.

Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie
Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie

, 16.08.2018, 21:07

În premieră, DZuua a Marinâl’ei Română fu marcată tru câsâbadz portu di la Marea Laie şi Dunăre, ninca şi în Bucureşti, pi laculu Herăstrău din parcul ţe poartă, tora, numa a ultimului suveran a ţarâlei, regele Mihai. Un spectacol grandios avu loc la Constanţa, ţel mai marile port maritim a Româniilei, la care au asistată m’il’e di localniţ (din localitate) şi turişti. Fu prezentu şi preşedintele a ţarâlei. Klaus Iohannis îl’i felicită pi marinari şi declară că România nu poate fi cu diadever un actor reghional relevantu şi un stat puternic fără ună armată puternică, care să cuprindă Forţe Navale dotate cu tehnică militară modernă, ghine pregătite şi instruite, capabile să facă faţă cu succes, să hibă izote dinintea a iţe provocări. Asistăm — spuse preşedintele – la formarea unui nou peisaj geostrategic, a cui evoluţie easte greu trâ prevideare sau anticipare. România rămâne, ama, – are continuată el – ună oază di stabilitate în zonă şi un furnizor reghional di securitate. Sunt avantaje reale care decurg di-tru aestu statut, consiideră Klaus Iohannis: Easte fundamental să avem capacitatea, ama şi înţelepciunea/mintimineaţa să nâ ufilisim atuurile tra să nă consolidăm poziţia di membru NATO importantu şi di partener strateghic credibil a Statilor Unite ale Americă”. Preşedintile pledă/zburâ în favoarea a faţirlei mai sânâtoasă a cooperaril’ei internaţională, ca soluţie a consolidaril’ei a li pace şi securitate globală. În opinia lui, accentul pi dimensiunea economică a liştei cooperare poate sa aducă beneficii a ţărilor din sud-estul a Europâlei, precum/ninca şi a altor state interesate. Di aorm’ia că — aduse aminte Iohannis – Marea Laie contiinuă să reprezintă ună apunte importantă di legătură anamisa di Europa, Orientul di M’iolgica şi Asia Chentrală, cu posibilitatea valorificaril’ei a li Dunăre dreptu coridor natural di tranzit întră Europa Centrală, Marea Baltică şi spre Marea Mediterană. Fără minimalizare dimensiunea militară şi de securitate geostrateghică a luştui spaţiu, analistul de politică externă Ştefan Popescu, invitat la postul public, exish’isi cum poate să devină România un actor importantu la Marea Laie. Ştefan Popescu: Tra să avem cu diadever ună politică la Marea Laie prinde/acaţă loc să nâ minduim la Portul Constanţa, care easte ţel mai mare din Marea Neagră. Prinde să nâ minduim la flota noastră civilă, care easte sublimă, ama easte elipse acutotalui. Ama, tra să hibă un actor axi trâi loare tru isape la nivel reghional, România lipseaşte să îşi dezvoltă cu diadever ună politică la Marea Laie, şi aesta, ştiţ, nu para mai sta în conştiinţa noastră. Sănătatea unui organismu nu si bazeadză maşi pi armată; se bazeadză şi pe ună societate puternică, sănătoasă, pe ună economie puternică, care poate să si exportă, şi pe ună cultură care easte ună forţă di atracţie în reghiune.” În registru militar, ministrulu a Apărarilei, Mihai Fifor, prezentu şi el la manifestările di la Constanţa, are anunţată că septămâna v’initoare executivulu va aprobă derularea achiziţiilor/acumpârarilor a sistemului di instalaţii mobile di lansare di rachete antinavă, bateriile di coastă care va facă întreagă amprenta di securitate navală a Româniilei.


Autor: Ştefan Stoica


Armânipsire: Hristu Steriu

HABARI
Actualitati Monday, 03 November 2025

HABARI

Radio România Internaţional yirtuseaşti Dzuua Radioului tru România, 1 di brumaru, cu unã nauă plaftormă trã podcasturi, pi cari puteţ sã u...

HABARI
Foto: Agerpres
Actualitati Monday, 27 October 2025

Sãmtusearea picturãllei tu Catedrala Farãllei, nai marea bisearică ortodoxă ditu lumi

Sãmtusearea picturãllei tu Catedrala Farãllei, nai marea bisearică ortodoxă ditu lumi   Pictura Catedralei Națională, spusã cu numa și...

Sãmtusearea picturãllei tu Catedrala Farãllei, nai marea bisearică ortodoxă ditu lumi
Foto: Alexandru Dolea/Radio România
Actualitati Monday, 27 October 2025

Catedrala națională, momentu istoricu

Tru România, embistimeñilli pot s’facã arigeai până viniri la ayiudima a Catedralãllei Naţionalã di București, nica şi tu oarili di...

Catedrala națională, momentu istoricu
Foto: presidency.ro
Actualitati Sunday, 26 October 2025

Summit ivropean Bruxelles

Liderilli a vâsiliiloru membri a bloclui comunitar s-adunarâ, Bruxelles, tu arada a Consiliului Ivropean, iu zburârâ di competitivitatea ali...

Summit ivropean Bruxelles
Actualitati Sunday, 26 October 2025

Comisarlu ivropean ti migrație, București

Comisarlu ivropean ti emburlâkea di nuntru şi migraţie, Magnus Brunner, ți easti tu unâ vizitâ Bucureşti, alâvdă România ti lucurlu a llei...

Comisarlu ivropean ti migrație, București
Actualitati Saturday, 25 October 2025

Pruvidearea a FMI mutrindalui icunumia ali Românie

Fondul Monetar Internaţional (FMI) alâxi, cu unâ crișteari ñicâ, pruvidearea icunomicâ globalâ, la 3,2% ti estanu. Experţâlli a Fondului...

Pruvidearea a FMI mutrindalui icunumia ali Românie
Actualitati Saturday, 25 October 2025

Kivernisea – 100 di dzâli di lucru

La ancllidearea a 100 di dzâli di anda u lo kivernisea, premierlu român scoasi tu migdani isapea a misurilor bâgati tu practico, angricândalui ma...

Kivernisea – 100 di dzâli di lucru
Actualitati Wednesday, 22 October 2025

Academia Românã – Sesiuni di comunicãri ştiinţifiţi- 100 di añi di la purtarea Armãñiloru ditu Cadrilateru tu Dobrugea

Academia Românã, deadunu cu Societatea di Culturã Macedo-Românã ãndreapsi adzã 22-li di brumaru 2025, unā sesiuni di comunicãri...

Academia Românã – Sesiuni di comunicãri ştiinţifiţi- 100 di añi di la purtarea Armãñiloru ditu Cadrilateru tu Dobrugea

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company