Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie

În premieră, DZuua a Marinâl’ei Română fu marcată tru câsâbadz portu di la Marea Laie şi Dunăre, ninca şi în Bucureşti, pi laculu Herăstrău din parcul ţe poartă, tora, numa a ultimului suveran a ţarâlei, regele Mihai. Un spectacol grandios avu loc la Constanţa, ţel mai marile port maritim a Româniilei, la care au asistată m’il’e di localniţ (din localitate) şi turişti. Fu prezentu şi preşedintele a ţarâlei. Klaus Iohannis îl’i felicită pi marinari şi declară că România nu poate fi cu diadever un actor reghional relevantu şi un stat puternic fără ună armată puternică, care să cuprindă Forţe Navale dotate cu tehnică militară modernă, ghine pregătite şi instruite, capabile să facă faţă cu succes, să hibă izote dinintea a iţe provocări. Asistăm — spuse preşedintele – la formarea unui nou peisaj geostrategic, a cui evoluţie easte greu trâ prevideare sau anticipare. România rămâne, ama, – are continuată el – ună oază di stabilitate în zonă şi un furnizor reghional di securitate. Sunt avantaje reale care decurg di-tru aestu statut, consiideră Klaus Iohannis: Easte fundamental să avem capacitatea, ama şi înţelepciunea/mintimineaţa să nâ ufilisim atuurile tra să nă consolidăm poziţia di membru NATO importantu şi di partener strateghic credibil a Statilor Unite ale Americă”. Preşedintile pledă/zburâ în favoarea a faţirlei mai sânâtoasă a cooperaril’ei internaţională, ca soluţie a consolidaril’ei a li pace şi securitate globală. În opinia lui, accentul pi dimensiunea economică a liştei cooperare poate sa aducă beneficii a ţărilor din sud-estul a Europâlei, precum/ninca şi a altor state interesate. Di aorm’ia că — aduse aminte Iohannis – Marea Laie contiinuă să reprezintă ună apunte importantă di legătură anamisa di Europa, Orientul di M’iolgica şi Asia Chentrală, cu posibilitatea valorificaril’ei a li Dunăre dreptu coridor natural di tranzit întră Europa Centrală, Marea Baltică şi spre Marea Mediterană. Fără minimalizare dimensiunea militară şi de securitate geostrateghică a luştui spaţiu, analistul de politică externă Ştefan Popescu, invitat la postul public, exish’isi cum poate să devină România un actor importantu la Marea Laie. Ştefan Popescu: Tra să avem cu diadever ună politică la Marea Laie prinde/acaţă loc să nâ minduim la Portul Constanţa, care easte ţel mai mare din Marea Neagră. Prinde să nâ minduim la flota noastră civilă, care easte sublimă, ama easte elipse acutotalui. Ama, tra să hibă un actor axi trâi loare tru isape la nivel reghional, România lipseaşte să îşi dezvoltă cu diadever ună politică la Marea Laie, şi aesta, ştiţ, nu para mai sta în conştiinţa noastră. Sănătatea unui organismu nu si bazeadză maşi pi armată; se bazeadză şi pe ună societate puternică, sănătoasă, pe ună economie puternică, care poate să si exportă, şi pe ună cultură care easte ună forţă di atracţie în reghiune.” În registru militar, ministrulu a Apărarilei, Mihai Fifor, prezentu şi el la manifestările di la Constanţa, are anunţată că septămâna v’initoare executivulu va aprobă derularea achiziţiilor/acumpârarilor a sistemului di instalaţii mobile di lansare di rachete antinavă, bateriile di coastă care va facă întreagă amprenta di securitate navală a Româniilei.

Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie
Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie

, 16.08.2018, 21:07

În premieră, DZuua a Marinâl’ei Română fu marcată tru câsâbadz portu di la Marea Laie şi Dunăre, ninca şi în Bucureşti, pi laculu Herăstrău din parcul ţe poartă, tora, numa a ultimului suveran a ţarâlei, regele Mihai. Un spectacol grandios avu loc la Constanţa, ţel mai marile port maritim a Româniilei, la care au asistată m’il’e di localniţ (din localitate) şi turişti. Fu prezentu şi preşedintele a ţarâlei. Klaus Iohannis îl’i felicită pi marinari şi declară că România nu poate fi cu diadever un actor reghional relevantu şi un stat puternic fără ună armată puternică, care să cuprindă Forţe Navale dotate cu tehnică militară modernă, ghine pregătite şi instruite, capabile să facă faţă cu succes, să hibă izote dinintea a iţe provocări. Asistăm — spuse preşedintele – la formarea unui nou peisaj geostrategic, a cui evoluţie easte greu trâ prevideare sau anticipare. România rămâne, ama, – are continuată el – ună oază di stabilitate în zonă şi un furnizor reghional di securitate. Sunt avantaje reale care decurg di-tru aestu statut, consiideră Klaus Iohannis: Easte fundamental să avem capacitatea, ama şi înţelepciunea/mintimineaţa să nâ ufilisim atuurile tra să nă consolidăm poziţia di membru NATO importantu şi di partener strateghic credibil a Statilor Unite ale Americă”. Preşedintile pledă/zburâ în favoarea a faţirlei mai sânâtoasă a cooperaril’ei internaţională, ca soluţie a consolidaril’ei a li pace şi securitate globală. În opinia lui, accentul pi dimensiunea economică a liştei cooperare poate sa aducă beneficii a ţărilor din sud-estul a Europâlei, precum/ninca şi a altor state interesate. Di aorm’ia că — aduse aminte Iohannis – Marea Laie contiinuă să reprezintă ună apunte importantă di legătură anamisa di Europa, Orientul di M’iolgica şi Asia Chentrală, cu posibilitatea valorificaril’ei a li Dunăre dreptu coridor natural di tranzit întră Europa Centrală, Marea Baltică şi spre Marea Mediterană. Fără minimalizare dimensiunea militară şi de securitate geostrateghică a luştui spaţiu, analistul de politică externă Ştefan Popescu, invitat la postul public, exish’isi cum poate să devină România un actor importantu la Marea Laie. Ştefan Popescu: Tra să avem cu diadever ună politică la Marea Laie prinde/acaţă loc să nâ minduim la Portul Constanţa, care easte ţel mai mare din Marea Neagră. Prinde să nâ minduim la flota noastră civilă, care easte sublimă, ama easte elipse acutotalui. Ama, tra să hibă un actor axi trâi loare tru isape la nivel reghional, România lipseaşte să îşi dezvoltă cu diadever ună politică la Marea Laie, şi aesta, ştiţ, nu para mai sta în conştiinţa noastră. Sănătatea unui organismu nu si bazeadză maşi pi armată; se bazeadză şi pe ună societate puternică, sănătoasă, pe ună economie puternică, care poate să si exportă, şi pe ună cultură care easte ună forţă di atracţie în reghiune.” În registru militar, ministrulu a Apărarilei, Mihai Fifor, prezentu şi el la manifestările di la Constanţa, are anunţată că septămâna v’initoare executivulu va aprobă derularea achiziţiilor/acumpârarilor a sistemului di instalaţii mobile di lansare di rachete antinavă, bateriile di coastă care va facă întreagă amprenta di securitate navală a Româniilei.


Autor: Ştefan Stoica


Armânipsire: Hristu Steriu

Siegfried Mureșan (Photographer: Eric VIDAL Copyright: © European Union 2024 - Source : EP)
Actualitati Friday, 18 September 2026

Unu nâu premier numâsitu

Siegfried Mureşan, unu politicianu di 44 di añi ți spudixi Berlin şi Bruxelles ninti s-agiungâ activu tu politica di Bucureşti, easti pripunirea a pre…

Unu nâu premier numâsitu
Foto: Septimiu / pixabay.com
Actualitati Thursday, 17 September 2026

România, investiţii directi pi crişteari

Tu Românie, inflaţia easti pi scâdeari, ama nica easti tu un top negativ la scarâ evropeanâ, iara ritmolu di scâdeari a aluștui indicator easti ayâlis…

România, investiţii directi pi crişteari
foto: Camera Deputaţilor (Camera Deputaţilor)
Actualitati Friday, 11 September 2026

Deputaţl’i l’ia apofasi contra a traficlui di droguri

Bearea-a drogurloru tru Românie criscu, tru an’il’i ditu soni, la aproapea tuti categoriili di substanți, cu ună lăhtăroasă tindeari maxusu tru arada …

Deputaţl’i l’ia apofasi contra a traficlui di droguri
Nadia Comăneci  ai Giochi Olimpici di Montreal (foto:
Actualitati Wednesday, 02 September 2026

România la Agiocurli Olimpiţi – Anlu Nadia Comăneci

Anlu 2026 fu apufusitu ufiţialu ca hiindalui „Anlu Nadia Comăneci” di autoritățli români, tra s-nsimneadză 50 di an’i di la prota notă di 10 ditu gimn…

România la Agiocurli Olimpiţi – Anlu Nadia Comăneci
Actualitati Tuesday, 01 September 2026

Piricl’ul a dronilor

Unâ dronâ marinâ cu bâruti, ți fu aflatâ fârâ direcție și silâ la mași ndauâ suti di meatri di lucrărli di la platforma energheticâ strateghicâ Neptun…

Piricl’ul a dronilor
Actualitati Tuesday, 01 September 2026

Apanadisi la un unâ apofasi CCR

Parlamentul di București va s-hibâ cl’imat diznău tu sesiuni extraordinarâ – apofasea di luni ali Curti Constituţionalâ (CCR) pi năulu nom a integrita…

Apanadisi la un unâ apofasi CCR
Actualitati Tuesday, 01 September 2026

Unâ nauâ dronâ fu surpatâ tu Românie

Unâ dronâ ți intră paranom tu spaţiul aerian românescu, di câtâ Republica Moldova viținâ, fu interceptatâ și surpatâ, tu noaptea di sâmbătâ câtâ dumân…

Unâ nauâ dronâ fu surpatâ tu Românie
Actualitati Tuesday, 01 September 2026

BNR creaști prognoza di inflație

Tu proțl’i trei meși aluștui doilu an, inflaţia tu Românie – easti nai ma marea, ași, dit Uniunea Evropeanâ – ți u bâgă ti scumperea a energhil’ei, a …

BNR creaști prognoza di inflație

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company