Autorităţile române şi criza ditu Ucraina
Criza generată de piriclliulu a cunei invazii ruse tru Ucraina easti testul major a unitatille şi solidaritatillei anamisa di statili europene, iara până tora, el fu trucutu ma largu. Prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, declara, după reuniunea informală a liderlor UE pi tema a aţiloru ditu sonmi evoluţii mutrinda situaţia de securitate, că ţările Uniunii lipseaşti să rămână unite, iar această unitate lipseaşti să s’veadă emu tru gaereţli diplomatiţi, emu şi tru aţeali economiţi.
Ştefan Stoica, 18.02.2022, 22:22
Criza generată de piriclliulu a cunei invazii ruse tru Ucraina easti testul major a unitatille şi solidaritatillei anamisa di statili europene, iara până tora, el fu trucutu ma largu. Prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, declara, după reuniunea informală a liderlor UE pi tema a aţiloru ditu sonmi evoluţii mutrinda situaţia de securitate, că ţările Uniunii lipseaşti să rămână unite, iar această unitate lipseaşti să s’veadă emu tru gaereţli diplomatiţi, emu şi tru aţeali economiţi.
Riscurile tră securitatea europeană sunt critiţi şi easti ananghi ti ună simfunizari hăirlătică şi de unitate tru perioada de criză, cari s’anvărtuşeadză securitatea tru tută zonă euroatlantică, lugurseaşti liderul de la Bucureşti. El spuni, di altă parte, că easti ananghi s’hibă dusu ma largu dialoglu şi s’află ună cearei diplomatică la criză. Cu tuti aestea, tru cazul tru cari situaţia de securitate de la sinurli ali Ucrain s’alăxescu, Uniunea Europeană ari andreaptă ună paketă di reacţii apufusiti tora ma ninti, iara statele membre va s’reacţioneadza deadunu, tru ună turlie uidisită. România, spune Iohannis, easti pregătită şi tră nai ma arău scenariu.
Klaus Iohannis: Noi avem cama di 600 de km de sinur cu Ucraina şi easti posibil s’yină ună dalgă de migranţi şi e, himu ndrepţă tră aestă situaţie; şi tru chestiuni de impactu economic himu ndrepţă, avem şi noi misuri speţifiţi pregătite, ama lipseaşti să ştim multu limidu. Noi vremu ună cearei diplomatică, vărnu nu va ună cearei di turlie sancţiuni şi vremu că aestă situaţie de pi flancul estic s’hibă detensionată pritu dezescaladari şi pritu isihăsearea a mintireaşiloru”.
România năpoi lu spuni, tutunăoară, andrupămintulu vărtossu tră suveranitatea şi integritatea teritorială ali Ucraină cum şi tră ndreptul aliştei văsilii tra s’apufuseasc4 elfterisită ti nădiili a llei europene şi euroatlantiţi, ngrăpsi prezidentulu Iohannis pi Twitter.
Di altă parte, şeful a diplomaţiillei române, Bogdan Aurescu, dezavuă, tru un interviu dat ti CNN, căftărli ali Moscovă ca NATO să-şi ritragă echipamentele şi militarllii ditu statili a flancului estic, inclusiv ditu România, şi salută respindzearea a lor categorică de cătră aliaţ. Nu putem s’aprukemu s’avemu dauă turlii de aliaț, aliaț de primă clasă și aliaț de a daua clasă – aliațllii de pi flancul estic, fără niţi ună turlie di askeri și echipamente reale de la alță aliaț pi teritoriile a lor. Aestu lucru easti ti niaprukeari, fu pimtu, iara NATO easti multu unită și vărtoasă tu aestă oară”, spusi Bogdan Aurescu.
El şi spusi nădia că grupul tactic de alumtă al NATO cari va s’hibă thimilliusitu tu România va s’aibă idyea compoziție și dimensiune ca grupurile tactiţi cari sunt funcționale tru partea de nord a flancului estic, tru Polonia și tru statele baltiţi. Ntribatu ti aţea că Franța zburaşti ti ună reorganizare a securitatillei europene, Bogdan Aurescu spusi că minduita tra s’dezvoltă ună dimensiune de securitate a UE lipseaşti vidzută ca un demersu complementar cu aţea ti adară NATO. Vărnu nu poati s’alăxească Alianţa tru atea ţi mutreaşti asigurarea apărarillei și securitatillei colective tru Europa și tru zona euro-atlantică tru ansamblu, cundille Aurescu.
Autor: Stefan Stoica
Armânipsearia: Taşcu Lala
