Un nãu prezidentu tru România
România ari un nãu prezidentu – Nicușor Dan – aţelu di ma ninti dimarhu a Bucureștiului. După șasi meşi di niputeari politică și mintireaşi tu lao România ari, ahurhinda di luni, 26 di maiu 2025, un nãu prezidentu bãgatu tu ipotisi – independentulu Nicușor Dan, un matematicianu di 55 di ani, amintătoru, anu, tru cirişaru a unlui nãu mandatu di dimarhu gheneralu ali Capitalã.

Tașcu Lala, 26.05.2025, 17:16
România ari un nãu prezidentu – Nicușor Dan – aţelu di ma ninti dimarhu a Bucureștiului.
După șasi meşi di niputeari politică și mintireaşi tu lao România ari, ahurhinda di luni, 26 di maiu 2025, un nãu prezidentu bãgatu tu ipotisi – independentulu Nicușor Dan, un matematicianu di 55 di ani, amintătoru, anu, tru cirişaru a unlui nãu mandatu di dimarhu gheneralu ali Capitalã.
Tuti ahurhirã cu protlu tur a alidzerloru prezidențiali ditu 24 di brumaru 2024, cari pitricu, tru finala ţi lipsea si s’dizvãrteascã tru 8 di andreu 2024, dauă numi surpriză: aţea di ma ninti cãpie a USR, Elena Lasconi și independentulu proarus Călin Georgescu. Deapoa, tru 6 di andreu 2024, Curtea Constituțională ali Românie apufusi s’li anuleadzã alidzerli prezidențiali di itia cã fu aspartu proţeslu electoralu cãţe avea mintãturi di nafoarã cu andruparea a extremistului proarusu și cãftã reorganizarea-a proţeslui electoralu ditu ahuthitã.
Guvernulu di București apufusi nãi alidzeri prezidențiali tru 4 di maiu 2025, cându alumtarã ti cama marea ipotisi 11 di candidaț. Anamisa di elli, eara și Nicușor Dan, a curi ãlli si dãdea multi nãdii atumţea, tru condițiile tru cari liderlu ultranaţionalistu si populistu a partiillei AUR, George Simion, eara andrupãtu și di votanțãlli al Călin Georgescu, iarapoi coaliția PSD-PNL-UDMR lu-andrupa Crin Antonescu, candidatlu PNL la alidzerli prezidențiale ditu 2009.
Nicușor Dan intrã la limită tru doilu turu ditu 18 di mai, avânda tu videalã că tru protlu turu avu vãrã 21% ditu voturi, neise eara giumitati ditu proţentili al George Simion. Tru doilu turu, ama aţelu di ma ninti dimarhu ali Capitalã amintã 53,6% ditu voturi, harisusitã a vinitãllei multu bunã la urni, iarapoi contracandidatlu a lui 46,4%. A deapoa, victoria a lui fu lugursitã ca unã aprukeari a angajamentului ali României andicra di yişterli democratiţi și europeani.
Tora, dupu bãgarea tu ipotisea di prezidentu ali Românie, Nicușor Dan lipseaşti s’ahurheascã consultărli cu partidili tra s’adarã unu nãu guvernu, cari s’llia meatrili ţi suntu ananghi prota qi prota ti ñicurarea a deficitlui bugetar cabaia mari. România avu anlu ţi tricu nai ma marli deficitu bugetar ditu Uniunea Europeană, di 9,3% și nai marli dezechilibru fiscalu di la criza ditu 2009.
Tora ma ninti, tru un interviu trã Financial Times, Nicușor Dan spusi că România va s’lipseascã s’talli hãrgili cu 6 miliardi di euro tru aestu an, iarapoi un dificituu bugetar realistu s’hibã di 7,5% ditu Produsul Internu Brut. Tu ţi mutreaşti Taxa pi valoarea adăvgată, el spusi nica ditu campanie că nu va s’creascã.
Programlu a lui prezidințialu, numãsitu „România Tiñisitã”, pripuni un şingiru di reformi ambițioasi tru dumenii catacumu politica externă, apărari, icunumie, educație, sănătate și fisea, cu scãpo ti modernizarea și dizvultaria sustenabilă a cratlui. Tru dumenea ali praxi, programlu a lui acaţã tu isapi meatri trã fãţearea cama bunu nvițămintulu și ñicurarea a abandonlui scularu, maxusu tu reghiuñili cama oarfãni. Tru ţi mutreaşti sănătatea, programlu ari tu scupo modernizarea-a infrastructurãllei medicalã și asiguripsearea ţi s’ufiliseascã isa-isa serviţiili trã sănătati di calitati trã tuț cetățeañilli.
Tutu cu tutu, minduita icunomică al Nicușor Dan s’ndrupaşti pi unã ndziminari di intervenție strateghică a cratlui tru dumenii cleaie, modernizarea ali administrație publicã și thimilliuseari hãvaia di emburlãchi stabilã și atractiv trã investiții. Tru planu externu, nãulu prezidentu ali Românie cundille angajamentul susto a cratlui andicra di yişterli ivrupeani și parteneriatili strateghiţi, nica şi s’da ma largu agiutoru ti Ucraina viţinã.
Autoru: Daniela Budu
Armãnipsearia: Taşcu Lala