România easti tu piriclliu ta s’chearã fonduri europene
România va s’chearã pãradz ivrupeañi ma s’nu llia ntrãoarã meatri ti redresarea bugetară.
Tașcu Lala, 05.06.2025, 18:10
Trã prota oarã tru istoria postcomunistă ali Românie, pãzãrãpserli ta s’adarã unã lãrgurie suţatã guvernamentalã nkisirã cu muabetea ti programlu di guvernare, cama di tamamu ti meatrili di ñicurari a deficitlui bugetar cabaia mari, ama nu cu ampãrtarea politicã a ipotisiloru ministeriali. Ti bunu easti cã s’feaţi aşi, ama ananghea ti adrari pareia guvernamentalã şi ti vulusearea a niscãntoru meatri ti andridzeari ziya bugetară armâni ma largu unu scupo. Aesta şi di itia că, ma s’nu bagã tu practico reformili ti cari ş’-lo borgi, România easti tu piriclliu s’intrã tru unã proţedură europeană tu bitisita a curi poati s’chearã fonduri comunitari, ahurhinda cu inşita anlui yinitoru.
Comisia Europeană pãrãstisi isapea icunomică ali Uniuni, a deapoa aesta spuni că România easti goala vãsilie ditu bloclu comunitar cu dezechilibre macroeconomiţi cabaia mãri. Deficitlu bugetar easti nai ma mari ditu UE şi, simfunu cu spusa ali Comisie, Bucureştiul nu ari loatã niţi unã apofasi hãirlãticã andicra di borgea ţi u-avea loatã tu meslu yinaru. Reforma fiscală tãxitã nu s’bãgã tu lucru cu vadelu faptu urminii – s’clleamã, tu 1 di apriiuru 2025.Uidisitu cu Comisia, lucãrli slabi andicra di finanţili româneşti au furñie, ntrã altili, criştearea a hãrgiloru di cathi dzuuã maxus xu tiñiili di cafi mesu şi pensiili. Aşi, borgea publică criscu la aproapea 55% tru 2024 şi va s’agiungã la aproape 60% tru 2025. Ti aţea, Comisia caftã ali Românie s’pãrãstiseascã meatri ntrãoarã şi hãirlãtiţi, altã turlie easti tu piriclliu s’nu tiñiseascã scupolu ti corectari deficitlu până tru 2030.
Di tia aluştoru decalaje şi amãnãri, România easti golu cratu ditu Uniuni trã cari Comisia va s’pitreacã a Consiliului un documentu tru cari spuni isapea cã vãsilia nu ari loatã niţi unã apofasi hãirlãticã tra s’ñîcureadzã dizechilibrili. Vadelu easti 20 di cirişaru icã poati şi 8 di alunaru, cându s’ţãnu andamasili di lucru a Consiliului Economic şi Financiar, iarapoi cara statili membri aproachi cu votlu minduita ali Comisie, va s’dişcllidã protedura tru bitisita a curi România poati s’chearã fonduri. Va s’hibã ama, unã proţedurã pi lungu chiro, cu ma multi hopi cari acaţã tu isapi comunicări şi apofasi anamisa di Comisie, Consiliu şi Parlamentul European, di unã parti, şi Guvernulu ali Românie, di alantã parti.
Viţeprezidentulu executiv ali Comisie Europeanã, Roxana Mânzatu, easti cu nãdie şi spuni că, acã catandisea easti salami, piriclliurli pot s’hibã scoasi cara nãulu guvernu ali Românie pitreaţi pripunirli trã ñicurarea a deficitlui şi agiundzi la unã achicseari iruşi cu Comisia. Tru ţi mutreaşti meatrili ti ñicurari deficitlu, izvuri di hãbãri di nãuntrulu ali Comisie spunu că deficitlu mari caftã s’hibã loati apofasi serti şi cu hãiri ntrãoarã, nica şi creaştirea a TVA-lui. Pi ningã dizechilibri, România ari unã provlimã şi cu Planlu Naţional di Redresari şi Rezilienţă, di itia cã ari restanţi di aproapea 80% la capitolu reformi. Vadeli ti tuti statili membri armâne nialãxitu – 31 di agustu 2026 ti bãgari tu practico meatrili şi 31 di andreu 2026 ti plata ditu soni.
Autoru: Stefan Stoica
Armãnipsearia: Taşcu Lala
