Moabeț ti scâderea a defițitlui bugetaru
Defițitlu bugetaru recordu easti tu prota thesi tu moabețli publiți ditu Românie
Tașcu Lala, 09.06.2025, 23:31
Analiza icunomicâ semestrialâ ali Comisiei Ivropeanâ scoati tu migdani că România easti singura vâsilie ditu Uniuni ți u ari ziga macroeconomicâ aspartâ. Defițitlu bugetaru easti nai ma marli ditu tutu bloclu comunitaru, di vârâ nauâ proțenti, şi, dupâ spusa ali Comisie, autorităţli româneșțâ nu loarâ ici meatri hâirlâtiți ta s-lu andreagâ.
Ași cumu dzâți corespondentul Radio România di Bruxelles, analiza a Executivlui comunitar luyurseaști că aspârdzearea a catastisillei ditu Românie s-feați di itia a criștearillei a hărgiloru di arada, pritu criștearea a tiñiiloru di cathi mesu ş-a pensiilor. Comisia âlli caftâ ali Românie să scoatâ tu padi meatri fapti cușia ș-cu hâiri, că, altâ turlie, easti tu piriclliu s-nu-și umplâ scupadzlli di andridzeari a defițitlui pânâ tu 2030 şi poati s-intrâ tu proțeduri ți va s-ducâ la kirearea a niscântoru pâradz ivropeañi ahurhiindalui di anlu ți yini.
Ți sâ ştie, tora di oarâ, Bucureşti, easti că unâ paketâ di meatri ti scâdearea a defițitlui bugetaru va -hibâ scoasâ tu migdani, ufițialu, luni, după pâzârâpserli ți şeflu a statlui, Nicuşor Dan, va li aibâ cu liderli ațiloru patru partidi ți suntu pro-ivropeani ș-ți pot s-adarâ chivernisea yinitoari: PSD, PNL, USR şi UDMR. Până atumțea, moabețli s-ducu ma largu tu arada a echipilor tehniți, adrati ditu experţâ a formaţiunilor politiți.
Prezidentul Dan dzâsi că niți unâ ditu pripunirli fiscali ți inșirâ tu presâ, di la criştearea a TVA-lui la niscânti lucri ş-până la impozitarea faptâ pri ayalea ș-ma multu a tiñiiloru di cathi mesu, nu easti, tora di oarâ, apufisitâ. Ti scâdeara a defițitlui la 7,5 tru sutâ ditu Produslu Internu Brutu easti ananghi s-aflâ cratlu românescu 30 di miliardi di lei (vârâ şasi miliardi di ivradz) – emu pritu scâdearea a hărgiloru ditu sectorlu publicu, emu pritu unâ crişteari di taxi ş-impoziti i pritu dauli cearei.
Ditu opoziţie, naţionalişțâlli di la AUR dau hâbarea că nu va s-andrupascâ criştearea a taxilor ş-a impozitilor, ama va s-facâ tâmbihi ti scâdearea cu 10% a hărgiloru ligati di lucurlu a statlui ş-ti curmarea, kiro di ținți añi, a facilităţlor fiscali ti niscânti categorii di lucrâtori, ditu industrie, construcţii ică agriculturâ. Tu aestu kiro, reprezentanţâ ditu teritoriu a partidilor pro-ocțidentali nu s-afirirâ s-câtâyurseascâ misurli di sârțâlli minduiti, ți pot s-lâ aducâ zñie a isnăhiloru.
Prezidentulu a Consiliului Judeţeanu Timiş, suțialu-dimucratlu Alfred Simonis, dzâsi că nu va s-aproaki scutearea di pi lista di finanţari di câtrâ Chivernisi a lucrărlor la năulu stadion di Timişoara ş-că ahtari lucru nu poati s-facâ, dirmi nai ma marli câsâbă ditu ascâpitata ali vâsilie s-pâlteascâ ti „alatusili fapti di alțâ”. Tu arada a llei, cumândâsearea ali Academie Românâ nu aproaki declarațiili ti cari dzâți că nu au canâ thimelliu, declarații ți dzâcu că institutili a llei di cercetare/xitâxeari, di arada, mași llia pâradz, ama nu lucreadzâ.
Autor: Bogdan Matei
Apriduțearea: Tașcu Lala
