Catedrala națională, momentu istoricu
Liturghia di sãmtuseari a picturãllei tru mozaicu a Catedralãllei Naţionalã fu ufiţiatã di Patriarhulu Ecumenicu Bartolomeu I a Constantinopolului şi di Patriarhulu Daniel ali Bãsearicã Ortodoxã Românã.
Tașcu Lala, 27.10.2025, 13:27
Tru România, embistimeñilli pot s’facã arigeai până viniri la ayiudima a Catedralãllei Naţionalã di București, nica şi tu oarili di noaptea, după ţi, dumãnică, patriarhulu Daniel sãmtusi picturli a casãllei di cultu deadunu cu Patriarhul Bartolomeu I a Constantinopolui, deadunu şi cu un soboru di 65 di ierarhi, 70 di prefţã şi 12 di diaconi. La iventu eara viniţ 2.500 di oaspiţ cãlisiţ, di tu aeşţã prezidenţãlli Nicuşor Dan şi Maia Sandu ditu Ripublica Moldova. Ditu arada aţiloru ţi eara cãlisiţ eara viniţ și prezidenţãlli a Senatlui şi Camerãllei a Deputaţloru, Mircea Abrudian şi Sorin Grindeanu, premierlu Ilie Bolojan, aţelli di ma niinti şefañi a cratlui Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Custodili a Cãrunãllei Vãsilikeascã Românã, Majestatea Llei Margareta, deadunu cu Alteţa Lui Radu ali Românie, prezidentulu ali Academie Românã, Ioan-Aurel Pop, Nunţiul Apostolicu tru România şi Republica Moldova, Giampiero Glodir, deadunu cu mulţã demnitari şi ufiţialităţ, şi oaspiţ di tu xeani.
Pi plateea di dinintea ali Catedralã eara viniţ ti sãmtusearea aliştei aproapea 8.000 di hãgilãkeari ditu cratlu tutu, iarapoi alti ndauã ñilli di oamiñi mutrirã liturghisearea di nafoara, pi ecranili maxusu ndreapti. Patriarhulu Daniel spusi că Vinita a Sanctitatillei a Lui Bartolomeu I Patriarhulu a Constantinopolui emu la sãmtusearea Ayiudimãllei ali Catedralã Naţionalã ditu Bucureşti tru 2018, emu anlu aestu, ti sãmtusearea picturãllei ali Catedralã, easti ‘unã mărtirie ti unitatea tru ortodoxie şi andruparea niacumtinatã ali Patriarhie Ecumenicã trã libirtatea administrativă şi nãmuzea a bãseriţloru locali’. El cãndãsi ti ufiliseari aestã sãrbãturiseari cu ayiusearea picturãllei ali Catedralã Naţionalã ‘ca un momentu luñinosu ti anvãrtuşeari pistea şi vrearea frãţeascã’.
Tu arada lui, Patriarhulu Bartolomeu spusi că ‘Sãmta icoană nu easti unã lucrari di artă aplo, niţi un elementu decorativ a bãseriţloru, a mănăstirurlor icã a casiloru a noastri, cãţe easti apandisea vãrtoasã a teologiillei ortodoxã contra a ereziilor cari nu pricãnoscu averlu ti ntrukipsearea Hillilui al Dumidzã şi a aţiloru cari nu aproaki primãrillea a omlui pritu haru.’
Oamiñilli eara multu entipusiţ di mãrillea a Catedralâllei Naţionalã, nai marea bãsearicã ortodoxă ditu lumi. Ea misurã tu anãlţimi 127 di meatri şi ancapu nãuntru 5.000 di oamiñi. Dauă cirecuri ditu stizñi suntu anvãliti cu muzaicu, ti cari au lucratã, kiro di şapti añi, cama di 200 di specialişti tru arta bizantină. Catapiteasma easti nai cama mareea tru lumi, di misurã aproapea 400 di meatri pătraţ, dauli fãţ au tutu cu tutu 800 di meatri pătraţ di pictură tru muzaicu. Aţeali şasi clopati yisescu 33 di tonuri, ditu cari 25 di tonuri yixeaşti aţelu ma marli, unu di nai ma mãrli clopati cu ligãnari elefterã ditu Europa.
Evenimentulu nsimnã Tsentenarlu ali Patriarhie Românã. Tru 2025 s’umplu 140 di añi di cându ali Bãsearica Ortodoxã Românã ãlli si pricãnãscu statutlu/ harea di Bisearică Autocefală şi 100 di añi di cându fu arãdãpsitã tu scara di Patriarhie.
Autoru: Mihai Pelin
Armãnipsearea: Taşcu Lala
