Alegeri parlamentare în România

A patra și ultima mare confruntare electorală din România ultimilor doi ani (după europarlamentarele și prezidențialele din 2019 și localele din septembrie a.c.) s-a desfășurat, duminică, sub semnul pandemiei de Covid-19, dar și al nemulțumirilor, respectiv speranțelor românilor care s-au deplasat la urne. Prezența la vot, la nivel național, a fost, însă, cea mai scăzută din ultimele circa trei decenii: doar aproximativ 32% dintre alegători au decis să își exercite dreptul constituțional. 

În diaspora, votul a luat sfârșit odată cu închiderea ultimelor secţii de votare de pe Coasta de Vest a Statelor Unite şi Canadei. Spre deosebire de cei de acasă, care au votat doar duminică, românii din afara granițelor au avut la dispoziţie o zi în plus - și sâmbătă - pentru a merge la urne. 

Procesul electoral în străinătate s-a desfăşurat pe parcursul a 59 ore, în funcţie de diferenţele de fus orar. În total, în afara ţării au pus ștampila VOTAT circa 265 de mii de alegători, cea mai mare prezenţă fiind în Italia, Republica Moldova, Spania, Marea Britanie şi Irlanda de Nord, Germania și Franţa. Opțiunile tuturor votanților, din țară și străinătate, s-au cristalizat pe parcursul nopții, odată cu numărarea buletinelor de vot. 

Astfel, la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, Partidul Social Democrat, în prezent în opoziție, a obținut victoria atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, cu aproximativ 30%, urmat - cu circa 25 de procente - de Partidul Național Liberal, la putere, și - cu aproximativ 15% - de Alianța USR PLUS, în plină ascensiune în ultimii aproximativ trei ani. 

Surpriza acestui scrutin a venit din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), abia înființată, care, cu circa 9% din sufragii, a intrat în Parlament de pe locul patru în preferințele electoratului. Ea a fost urmată de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care a trecut pragul electoral și a intrat în Parlament. 

Acesta va fi alcătuit din 465 de parlamentari: 136 de senatori și 329 de deputați. Duminică seară,la închiderea urnelor, liderii formațiunilor aflate în competiţie au comentat rezultatele care, spre deosebire de alți ani, nu au fost, însă, primite cu entuziasm. 

Şi preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, şi liderul PNL și actual premier, Ludovic Orban, au clamat victoria, una, care, însă, nu permite niciunei tabere să guverneze singură. Marcel Ciolacu: "Este nevoie de un guvern capabil care are soluţii şi le mulţumesc în mod deosebit românilor care au mers la vot, pentru că şi-au învins teama în ceea ce priveşte viaţa lor, dar au înţeles necesitatea ca acest Guvern Orban să plece acasă." 

De cealaltă parte, Ludovic Orban a punctat: "Sunt încrezător în capacitatea Partidului Naţional Liberal de a construi o majoritate parlamentară alături de forţele democratice euroatlantiste, care respectă cetăţeanul şi care vor dezvoltarea României, pentru a putea forma un Guvern într-un termen cât mai scurt." 

Co-preşedintele Alianţiei USR PLUS, Dacian Cioloş, a subliniat că românii nu au dat niciunui partid un mandat clar să formeze singur Executivul, din care formațiunea sa ar dori să facă parte: "România are nevoie în următorii ani de modernizare, de reforme profunde. Trebuie să construim pe o fundaţie solidă şi curată, de onestitate şi de profesionalism şi acesta este mandatul cu care USR PLUS merge în Parlament şi va negocia intrarea la guvernare." 

Președintele Kelemen Hunor a promis că UDMR va încerca să asigure un climat de echilibru în Parlamentul României, în timp ce liderul George Simion a precizat că AUR nu va intra în nicio coaliţie de guvernare.