București – Chișinău, relație specială

La 30 de ani de la dobândirea independenței, Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românfonă) este, încă, în căutarea unui viitor mai bun pentru cetățenii săi. Cetățeni în număr tot mai mic de la an la an, pentru că foarte mulți au ales să plece din țară și să caute o viață mai bună în Vest. Este o consecință tristă a politicii duse de-a lungul timpului de decidenții de la Chișinău. O politică ce a generat numeroase probleme, preponderent economice. Speranța în bine a renăscut, însă, odată cu venirea la putere a Maiei Sandu - un preşedinte reformator şi pro-european, determinat să modernizeze din temelii statul şi instituţiile sale. Șanse sunt, cu atât mai mari cu cât, la Chișinău, există acum un guvern care funcţionează în sincron cu preşedintele. Dar și un parlament unde există o majoritate, care, de asemenea, susţine acest efort de reformă. Iar sprijinul Bucureștiului pentru acest demers este prompt și necondiționat. 

Invitat la postul public de televiziune, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, reamintea că, pe 23 iulie a fost primul oficial european care a vizitat Chişinăul după momentul extrem de important al alegerilor anticipate parlamentare şi a discutat cu oficialii din Republica Moldova despre relansarea cooperării. 

"Tot ce am făcut în acest an - și amintesc faptul că primul şef de stat care a vizitat Republica Moldova în decembrie anul trecut, după câștigarea alegerilor de către Maia Sandu, a fost preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, spune Bogdan Aurescu, tot ce am făcut în acest an a fost să încercăm, după alegerile anticipate care au adus la putere această nouă majoritatea pro-reformistă şi pro-europeană, să susţinem acest efort de reformă." 

Putem spune că am ajuns într-un punct în care priorităţile de pe agenda bilaterală nu mai pot fi ocolite şi vedem că e un interes reciproc şi al elitelor deja, nu numai al cetăţenilor - pentru că multă vreme, practic, cetăţenii erau parcă înaintea autorităţilor, care din varii motive nu reuşeau să colaboreze şi nu reuşeau să materializeze toate acele porniri pe care le-au avut dintotdeauna populaţiile de pe ambele maluri ale Prutului - a apreciat la Radio România, comentatorul politic Vlad Ţurcanu, fost consilier prezidenţial la Chişinău: 

"Autorităţile de la Chişinău au început din această toamnă, odată cu alegerile anticipate de la 11 iulie, odată cu instalarea unui nou guvern, ample reforme practic în toate domeniile şi sunt conştiente că fără contribuţia unor state prietene ca România nu va fi deloc simplu. Să luăm, de exemplu, criza gazelor, care putem spune că s-a încheiat deja, deşi mai sunt anumite reminiscenţe. Dar în acele zile de incertitudine au contat foarte multe lucruri, pentru climatul de la Chişinău şi pentru siguranţa eforturilor politice de la Chişinău, semnalele de susţinere venite de la Bucureşti şi alte capitale europene. Şi din punctul meu de vedere nu e puţin lucru să ştii că ai în caz de forţă majoră posibilitatea să primeşti gaz din România, printr-un gazoduct care a fost construit printr-o mare contribuţie a României. În Republica Moldova sunt multe vulnerabilităţi - în sistemul energetic, în cel informaţional, cel de securitate, care vor fi speculate de neprietenii Republicii Moldova în continuare. Asemenea riscuri, care au fost ignorate multă vreme, vor reapărea şi expertiza pe care o deţine România în aceste domenii şi în altele va fi de mare folos pentru transformările pe care le-am început aici în Republica Moldova." 

Guvernul proeuropean care a obţinut o largă majoritate în parlament - 63 de mandate din 101 - trebuie să dovedească că este capabil să pună în aplicare acele reforme pe care le-a promis şi, adaugă Vlad Țurcanu, pe măsură ce Republica Moldova iese din izolarea în care a fost introdusă în ultimii ani se prefigurează diverse proiecte, care vor da exemplu că Republica Moldova merge pe calea europeană şi va rezolva toate acele probleme care s-au acumulat. Iar ajutorul României este foarte important. 

Din nou, Vlad Ţurcanu: "Sunt multe linii de cooperare. Miniştrii de externe ai României şi ai Republicii Moldova au semnat o foaie de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare, cei ai educaţiei un acord privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice. Cel mai important lucru, însă, pe agenda pe infrastructură este reconectarea energetică a Republicii Moldova la sistemul electric al UE. Pentru că aici e una din acele vulnerabilităţi despre care vă vorbeam. Republica Moldova contractează energie electrică de la Termocentrala Termoelectrică de la Cuciurgan, care se află în stânga Nistrului, pe teritoriul nerecunoscutei republici nistrene. Şi asta tot timpul a turnat plumb în picioarele Republicii Moldova, pentru că a trebuit să fie foarte atentă în relaţiile cu Federaţia Rusă, pentru ca să nu rămână la un moment dat fără energie electrică." 

Foaia de parcurs menționată este foarte concretă și se referă la fiecare domeniu de interes în relația bilaterală. Documentul a fost semnat în cadrul recentei vizite oficiale pe care Maia Sandu a făcut-o la București, în contextul aniversării, în acest an, a 30 de ani de relații diplomatice între cele două țări. Un document care își propune să pună în practică în perioada următoare tot ceea ce este necesar pentru atingerea unor obiective majore: stimularea integrării europene a Republicii Moldova, realizarea interconectării mai profunde a acestei țări în spațiul UE, dar și stimularea dezvoltării economico-sociale, în așa fel încât cetăţenii moldoveni să beneficieze de standarde cu adevărat europene în tot ceea ce înseamnă viaţă, societate, administraţie și justiţie. Nu în ultimul rând, dorința comună este de consolidare a comunităţii de limbă, de cultură și de istorie.