Piaţa vinului din România

Sectorul vitivinicol din România este unul dintre cele mai dezvoltate sectoare ale agriculturii, cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene. În ultimii ani  s-au făcut investiţii importante în modernizarea plantaţiilor şi a cramelor. Peste 40 de mii de hectare noi au fost replantate cu viţă de vie, au apărut noi producători care au  diverisificat gama de produse viticole şi s-au făcut investiţii în capitalul uman specializat şi în marketingul corect al vinului. România are peste 250 de ferme vitivinicole, din care circa 150 vând vin într-o formă îmbuteliată, iar primele zece acoperă circa 80% din vinul comercializat legal. Pe lângă aceasta, începe  să se dezvolte şi industria turismului viticol. Cel putin 12 crame au cazare în podogorii. Alte câteva zeci sunt deschise pentru degustări.  Iată ce ne-a declarat Ovidiu Gheorghe, preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului: "Investiţiile sunt semnificative în industria  vinului, din 2000 încoace, cu o creştere a investiţiilor care vizează ridicarea nivelului de calitate, atât în vie, cât şi în procesul tehnologic de producţie al vinului.  Cred că, din 2007, peste 500 de milioane de euro s-au investit în sectorul viti-vinicol. Am fost până în 2014 singurul sector din agricultura românească cu absorbtie sută de sută a fondurilor europene. Din păcate, în ultimii ani, din cauza birocraţiei excesive introduse cumva  de Ministerul Agriculturii în legislaţia specifică  pentru proiectele europene, am scăzut undeva la 24% din  absorbţia acestor fonduri.  Aceste investiţii au generat următoarele lucruri: o creştere semnificativă, atât a ofertei la raft pentru consumatori, care pot alege din mai multe sortimente, mai multe branduri, mai multe crame, contribuind cumva la creşterea nivelului de autoeducare  în consumul de vin din România.  Si, în al doilea rând, apariţia mai multor producători de vin mici şi medii în România ceea ce contribuie la creşterea nivelului de calitate şi încercarea producătorilor de a identifica noi metode de a-şi convinge consumatorii că vinul lor reprezintă cea mai bună alegere, din punct de vedere al raportului calitate-preţ."

România a produs în 2016, 4,8 milioane de hectolitri, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, cu 1,3 milioane hectolitri sau 37% mai mult decât în 2015. Asta înseamnă locul 13 în clasamentul celor mai mari producători mondiali de vin şi locul 6 la nivel european. Suprafaţa viţei de vie este de 180 de mii de hectare. Cu toate acestea, doar jumătate din  aceste vii se ridică la standarde europene. Din punct de vedere al exporturilor, România nu este încă un jucător foarte important pe piaţa mondială a vinului, spune Ovidiu Gheorghe: "Din păcate, cantităţile şi valorile sunt  nesemnificative raportat la potenţialul pe care România îl are din punct de vedere vitivinicol. Noi am spus în nenumărate rânduri că, fără un brand de ţară sectorial pentru vinul romanesc, pentru sectorul agro-alimentar,  vom rămâne  în urmă. In timp ce  alte state cu industrie alimentară foarte puternică, cu tradiţie în producerea vinului, investesc foarte mult la nivel naţional în creşterea şi consolidarea brandului de ţară, noi nu facem asta. Dacă noi avem câteva proiecte pe China, de exemplu, care însumate ar fi milioane de euro, sub 10 milioane de euro, gândiţi-va că,  într-un an, Franţa poate să vină cu bugete de sute de milioane de euro. Deci, şansa noastră de a exporta şi de a crea o notorietate pozitivă vinului românesc pe pieţele externe este una singură:  statul  să înteleagă necesitatea unui brand de ţară şi să facă lucruri concrete în acest sens".

Pe lângă vinul obţinut din struguri, românii vin pe piaţă cu o noutate: vinul  obţinut din mure. Este vorba despre afacerea unui tânăr din comuna Ţicleni, judeţul Gorj, Ionel Burtea, încă student la Academia de Studii Economice în Bucureşti şi care a investit într-o plantaţie de mure şi zmeură. A studiat piaţa şi a înţeles că sunt multe oportunităţi de a dezvolta o afacere în acest domeniu. Ionel Burtea: "Am început în urmă cu trei ani, împreună cu familia, am studiat piaţa şi am văzut că, în marile magazine, fructele de pădure vin din alte ţări. Mi-am făcut nişte calcule şi am ajuns la concluzia că ar fi bine să producem  noi fructe de pădure. Dacă în alte ţări un hectar  ajunge la 20-30 de mii de euro, la noi ajunge la 2-3 mii de euro, cum să nu fie profitabil! Numai că la noi, în ţară, sunt plantaţii mici, de doar câteva hectare şi se exportă foarte mult, nu face nimeni un brand din produsele lor. Noi avem cinci hectare dintre care patru sunt în anul doi şi unul în anul trei şi am ales soiurile cele mai productive. Anul trecut  am cules  cam 2 tone de mure şi 500 kg de zmeură. Pentru acest an estimăm producţia la 10-20 de tone."

Tânărul a investit 20 de mii de euro în plantaţia de fructe de pădure, însă nu şi-a recuperat investiţia. Toate câştigurile au fost reinvestite şi speră ca după ajungerea la maturitate a plantelor să ajungă la producţii care să-i ofere un venit suplimentar. Abia în cel de-al patrulea sau al cincilea an se poate vorbi de amortizarea investiţiei. Intre timp a scos pe piaţă un produs unic în România, vinul de mure: "Vinul a fost un experiment foarte bine primit de clienţi. Este demidulce, are alcoolemie 12%  şi am vorbit deja cu un investitor.. Doresc să iau fonduri europene şi vreau să dezvolt plantaţia în continuare, să investesc în  fabrică, logistică şi   magazin.  Tot ceea  ce câstigăm investim."