Proiectul bugetului 2023

Ministerul Finanţelor de la București a publicat proiectul bugetului de Stat pentru anul viitor, promițând că documentul a fost conceput astfel încât să trimită un mesaj de încredere, realism, coerenţă şi responsabilitate. Calculele finanțiștilor se bazează pe o creştere economică de 2,8% din Produsul Intern Brut, pe o rată anuală a inflaţiei de 8 procente, pe un număr de salariaţi în creştere şi pe o rată a şomajului în scădere, până la 2,7%.

Veniturile bugetare sunt estimate la aproape 540 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ar urma să ajungă la aproximativ 608 miliarde. Astfel, pentru 2023, deficitul bugetar este estimat la 4,4% din PIB, dar ar urma să scadă la 2,95% în 2024. Printre obiectivele pentru anul viitor ale actualului Executiv de coaliție se numără finanţe publice sănătoase, axate pe sprijinirea persoanelor celor mai vulnerabile şi a IMM-urilor, pe reforme în domeniul muncii şi al pensiilor, dar şi pe întărirea guvernanţei corporative la companiile de Stat, prin utilizarea celor mai bune practici la nivel european, în vederea îmbunătăţirii performanţei acestora. Nu vor fi taxe noi, însă vor fi investiţii masive - a precizat ministrul de Finanțe, Adrian Câciu:

ʺCeea ce pot să spun este că nu vor fi taxe noi, dar vor fi investiţii masive, nu numai din perspectivă publică. Bugetul anului viitor este construit pe un volum de investiţii o să-l numesc istoric, vreau să-l văd şi realizat. Deci, un volum de 112 miliarde de lei, 7,2% din PIB; dar cel mai mult şi cel mai important este să investim în capitalul românesc şi în economie. Deşi avem un număr mare de companii cu capital românesc, ponderea valorii adăugate în PIB nu este la fel de importantă şi ea trebuie susţinută şi crescută. Acest lucru nu se face decât prin reconversie economică, trecerea de la economia de consum şi dependenţa de extern la economia de producţie în economia internă.ʺ

Proiectul de buget pe 2023 mai prevede majorarea, de la 1 ianuarie, a salariului brut al bugetarilor cu 10% şi creşterea punctului de pensie cu 12,5%, compensarea muncii suplimentare numai cu timp liber şi îngheţarea cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul din 2022. Totodată, este prevăzută creşterea salariului de bază minim brut pe ţară la 3.000 de lei lunar. Pentru ministerele Apărării, Dezvoltării, Transporturilor sau Educaţiei sunt prevăzute alocări consistent mai mari. În schimb, printre domeniile care ar urma să primească mai puţine fonduri se regăsesc Energia, Justiţia sau Sănătatea.