România şi adoptarea monedei euro

După intrarea în UE, în 2007, România trebuie să adere și la zona euro. De-a lungul timpului au fost avansate trei date-țintă privind trecerea la moneda unică, fără să existe însă un proiect asumat în acest sens de clasa politică și societatea civilă. Datele asumate anterior- anul 2012, apoi 2019 și mai nou 2022, s-au dovedit a fi nerealiste, economia românească necesitând încă reforme serioase pentru a face față cu succes adoptării euro. 

Problema a revenit în atenția Guvernului de la București, care a înfiinţat Comisia naţională pentru trecerea la moneda unică. Pentru a se asigura o largă reprezentativitate, din aceasta vor face parte exponenţi ai instituţiilor publice guvernamentale cu responsabilităţi în pregătirea aderării şi derularea reformelor structurale, ai Administraţiei Prezidenţiale, ai confederaţiilor patronale şi sindicale, ai BNR, Autorității de Supraveghere Finanaciară, personalităţi ale ştiinţei, culturii şi reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale. Comisia va fi condusă de doi preşedinţi, premierul şi preşedintele Academiei Române, şi va avea doi vicepreşedinţi, guvernatorul BNR şi vicepremierul responsabil cu domeniul economic. 

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Nelu Barbu, a oferit mai multe amănunte: "În coordonarea comisiei se vor înfiinţa grupuri tematice de lucru pe mai multe paliere: finanţe publice şi problematică monetară şi financiară, reformă şi modernizarea pieţei muncii, a educaţiei şi a sănătăţii, pentru clarificarea aspectelor legislative şi pentru informarea publică şi protecţia consumatorilor. Comisia naţională va prezenta spre asumare politică atât calendarul de trecere la moneda euro cât şi planul naţional de adoptare a monedei euro. Termenul este 15 noiembrie 2018."

Pentru aderarea la euro trebuie îndeplinite cinci criterii nominale de convergenţă de la Maastricht - menţinerea deficitului bugetar sub 3%, a datoriei publice sub 60%, a ratei inflaţiei şi a dobânzilor pe termen lung la un nivel apropiat de cel al ţărilor din zona euro şi stabilitatea cursului de schimb. În plus, trebuie compatibilizată legislaţia de organizare şi funcţionare a Băncii Naţionale a României cu cea a Băncii Centrale Europene. O altă cerinţă este continuarea procesului de preluare şi transpunere în legislaţia naţională a reglementărilor comunitare. Moneda unică a fost adoptată până în prezent de 19 din cele 28 de state membre UE, Lituania fiind ţara care s-a alăturat cel mai recent (2015) grupului zonei euro. 

Analiștii atrag atenția că extinderea crizei datoriilor din Grecia, Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei la euro pentru statele care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme profunde. Cei mai mari membri estici ai UE - Polonia, Cehia şi Ungaria - şi-au încetinit, în prezent, pregătirile pentru aderarea la zona euro.