Sectorul vini-viticol

Conform datelor preliminare publicate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului, în acest an producţia de vin a României s-a majorat cu 9%, până la 4,07 milioane de hectolitri, de la 3,75 de milioane de hectolitri în 2014. Ţara noastră se situează, astfel, pe locul al 13-lea în topul celor mai mari producători mondiali de vin. România se află, totodată, în top 5 la nivel european din punctul de vedere al suprafeţei cultivate cu viţă de vie, cu cele peste 200 de mii de hectare, şi pe locul 6 din punctul de vedere al producţiei.

Directorul executiv al Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Viti-Vinicole, Emil Dumitru, într-un interviu pentru Radio România: „Sectorul vini-viticol românesc, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a beneficiat de foarte multe fonduri. Avem investiţii în plantaţii noi care produc numai vinuri de calitate pe aproximativ 38 de mii de hectare care doar ce au intrat pe rod. Avem investiţii în crame şi lucrul acesta ne dă foarte mare încredere că, în ciuda faptului că am avut secetă, ştiţi foarte bine că viţei de vie îi merge foarte bine la secetă şi vom avea vinuri cu certificate de calitate din ce în ce mai bune. Practic, vom avea o producţie undeva la 4,5 milioane de hectolitri, o producţie medie a României în ultimii ani, dar cu un volum de vinuri de calitate din ce în ce mai mare. În crame avem investiţii de aproximativ 440 de milioane de euro, cu tehnologii de fermentare noi. Avem vinuri de mare calitate care au câştigat medalii importante  la concursurile de vinuri internaţionale. Sectorul vini-viticol este un sector foarte bine organizat şi pe un trend ascendent din punctul nostru de vedere. Dacă toate sectoarele agricole din România ar fi funcţionat precum sectorul vini-viticol, altfel am fi discutat acum de organizarea agriculturii româneşti.”

În ultimii 5 ani, viticultura românească a beneficiat de investiţii din fonduri europene de peste 200 de milioane de euro. Practic, în acest domeniu, gradul de absorbţie a fondurilor europene alocate pentru perioada de programare 2007 - 2013 este de 100%. Însă, deşi este un mare producător, atât pe plan european, cât şi chiar la nivel mondial, România exportă destul de puţin vin: doar în valoare de 19,4 milioane de euro în 2014.

Emil Dumitru: „Nu exportăm suficient, pentru că, în general, producătorii de struguri şi de vinuri s-au concentrat mai mult să investească în partea de producţie şi de procesare. Partea de promovare au lăsat-o ultima. Acum este nevoie să ne promovăm produsele de calitate. Vinurile româneşti nu sunt cu nimic mai prejos decât vinurile din Spania, Italia, Franţa ş.a.m.d., însă din cauza unei lipse de vizibilitate şi de promovare care necesită bugete substanţiale, practic nu exportăm suficient. Eu sunt convins că uşor, uşor şi partea de export va creşte. Cu siguranţă, este nevoie ca în rândul consumatorului de vin român să se menţină o doză de naţionalism, pentru că va trebui să transmitem informaţia prin care explicăm consumatorului că prin achiziţionarea unei butelii de vin din România menţinem locurile de muncă şi tradiţia sectorului viti-vinicol românesc şi cred că în egală măsură facem atât eforturi pentru promovarea vinurilor la export, dar şi pe piaţa internă.”

Directorul executiv al Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Viti-Vinicole ne-a prezentat şi destinaţiile exporturilor de vinuri: „Sigur, este piaţa Chinei care este destul de impenetrabilă din punctul nostru de vedere. Avem Coreea de Sud, Japonia, Statele Unite. Practic, sunt câteva pieţe de interes. Rusia, din păcate, uşor, uşor, o pierdem tocmai pentru că avem povestea cu embargoul. Dar poate termenul de export este un pic forţat. Mai degrabă e vorba de comerţul intracomunitar şi aici m-aş referi la oportunitatea pe care ar trebui să o oferim vinului românesc de a pătrunde mai mult în statele membre ale Uniunii Europene, unde vinul este un produs alimentar. Practic, aici este miza din punctul meu de vedere şi nu ţările terţe. Trebuie să intrăm în reţelele de magazine mari în vechile state membre în care să arătăm de fapt ce putem produce noi din punctul de vedere al specificităţii viticulturii româneşti.”

La rândul său, inspectorul de specialitate în cadrul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole Iaşi, Traian Petre, s-a referit la piaţa internă a vinului: „Criza financiară nu a trecut, pentru marea majoritatea a consumatorilor. Producătorii au început să se reorienteze. Bine, ce este premium e premium, ce este superpremium e superpremium, dar "locomotiva" în vânzări o reprezintă vinurile cu preţ onest faţă de cumpărător, produs cât se poate de înalt calitativ la un preţ rezonabil. S-au făcut, într-adevăr, importuri foarte mari, din Spania, din Chile, în general direcţionate pe vinuri de masă.”

Măsura de restructurare sau reconversie a plantaţiilor viticole a avut cel mai mare impact asupra sectorului viniviticol, apreciază producătorii în domeniu. Datorită accesării acestei măsuri, producătorii din România au reuşit să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţe cu viţă de vie care să corespundă cerinţelor actuale ale pieţei, fie că este vorba de Merlot sau de soiurile româneşti Fetească Regală sau Fetească Albă.