Chisăliţă

În bucătăria românească există reţete având ca ingrediente fructele în stare proaspătă sau conservate

Ștefan Baciu, 29.10.2021, 15:15

În bucătăria românească există reţete având ca ingrediente fructele în stare proaspătă sau conservate. Din mere, gutui și prune, fructe care se găsesc din belșug în această perioadă în România, pot fi pregătite, nu numai deserturi, ci și mâncăruri. Este adevărat că unele mâncăruri au apărut nu pentru diversificare, ci din cauză că altceva nu prea se găsea. O astfel de mâncare este chisălița, un cuvânt care este folosit în limba română în expresia „a face chisăliță”, care înseamnă „a bate zdravăn pe cineva”. Chisăliță mai înseamnă un amestec din care nu se mai înțelege nimic.

În documentele din secolul al 18-lea, în regiunile locuite de români se făcea referire la un fel de mâncare apărut din cauza sărăciei sau a rechizițiilor de alimente din timpul războaielor. Având o denumire asemănătoare în limba bulgară și apropiată în poloneză și în rusă, chisălița era făcută în spațiul românesc din fructe proaspete, iar în perioada toamnei în special din prune. Fructele erau puse la fiert, după care fiertura era turnată peste bucăți de pâine sau peste bucăți de mămăligă, adăugându-se, în cazul mămăligii, ceapă călită.

Tot chisăliță se numește și desertul pregătit, în mod similar, din prune dulci. În acest caz, se scot sâmburii, iar prunele sunt tăiate în bucăți care se pun la fiert în apă, eventual cu puțin zahăr în cazul în care fructele nu sunt dulci. Acest compot poate fi îngroșat cu puțină făină care se toarnă în vasul în care fierb prunele. Se lasă câteva minute până se îngroașă, apoi este turnată în castroane sau căni și lăsată să se răcească, după care poate fi servită. Există și o variantă în care, după ce au fiert, prunele sunt trecute printr-o sită pentru a nu lăsa să treacă pielițele. Acest piure este lăsat la fiert încă 15 minute, adăugându-se fie făină, fie mălai pentru a se îngroșa. În alte perioade ale anului, chisălița se făcea din prune afumate.