Ghiveci călugăresc

Atunci când vorbim despre mâncărurile călugăreşti, este vorba fie despre mâncăruri pregătite pe baza unor reţete tradiţionale în care sunt folosite numai ingrediente bio.

Ștefan Baciu, 16.04.2021, 17:46

Atunci când vorbim despre mâncărurile călugăreşti, este vorba fie despre mâncăruri pregătite pe baza unor reţete tradiţionale în care sunt folosite numai ingrediente bio, fie este vorba despre mâncăruri de post, fără adaosuri de grăsimi vegetale sau de produse lactate.

Înainte de a trece la felul principal, ghiveciul călugăresc, putem pregăti şi consuma o ciorbă, tot de post, făcută din frunze de lobodă (Atriplex hortensis) sau de ştevie (Rumex patientia), plante care apar în perioada primăverii. Ştevia este foarte răspândită în România, mai ales pe păşuni şi în zonele necultivate. Frunzele de ştevie pot fi consumate crude în salate, pot fi folosite ca înveliş al sarmalelor, dar cel mai frecvent sunt folosite la ciorbe. Ciorba de ştevie se prepară extrem de uşor, în numai jumătate de oră. Sunt necesare trei-patru legături de frunze de ştevie, ce trebuie spălate cu grijă, după care le sunt îndepărtate nervurile mai groase.

Mai avem nevoie de doi morcovi, de o ţelină mică, de o ceapă, de doi-trei cartofi sau de o mână de orez. Se pun la fiert morcovii, tocaţi mărunt, la fel ceapa şi ţelina, precum şi cartofii, tăiaţi în cuburi mici. Se lasă la fiert circa 20 de minute, se acreşte cu borş, se dizolvă puţin bulion sau se foloseşte puţin suc de roşii, după care se adaugă frunzele de ştevie, tăiate în bucăţi mici. Pentru a nu se oxida în urma atingerii cu un obiect din metal cum este cuţitul, unii preferă să mărunţească cu mâna frunzele de ştevie. Se adaugă sare după gust şi se poate consuma imediat alături de câteva fire de ceapă verde. De menţionat că această ciorbă poate fi consumată şi rece. În ciorbă se pot pune şi frunze de lobodă, care dau o tentă roşiatică.

După cum îi indică şi numele, ghiveciul călugăresc este o mâncare de post, deoarece se folosesc doar legume care se găsesc în această perioadă: cartofi, ceapă, varză, morcovi, ţelină. Pot fi folosite şi legume congelate precum mazăre, fasole păstăi, ardei gras şi conopidă. Pentru a obţine 8 -10 porţii, avem nevoie de un kg de cartofi, jumătate de kg de morcovi, o varză albă mică sau o conopidă, de vreo jumătate de kg, o ţelină, 5 cepe de mărime potrivită, 400 de grame de fasole păstăi, bulion sau suc de roşii, sare, piper.

După ce curăţăm şi spălăm legumele, tăiem în cubuleţe cartofii şi ţelina, tăiem în rondele morcovii, tăiem în felii subţiri ceapa şi mărunţim conopida şi varza. Toate aceste legume se pun la fiert într-o oală. Dacă o parte dintre legume provin din conserve şi sunt semipreparate, pot fi puse în cratiţă ceva mai târziu. Când legumele sunt fierte, adăugăm o lingură de bulion şi lăsăm compoziţia pentru jumătate de oră în cuptor, la foc mic. În final, adăugăm sare şi eventual piper după gust. Se consumă imediat, după ce se presară frunze proaspete de ţelină şi pătrunjel, tăiate mărunt.