Mâncăruri din Apuseni
Zăpezile căzute recent şi temperaturile foarte scăzute înregistrate timp de mai bine de o săptămână în România au făcut ca multe localităţi să aibă probleme legate de aprovizionare.
Ștefan Baciu, 30.01.2016, 10:17
Zăpezile căzute recent
şi temperaturile foarte scăzute înregistrate timp de mai bine de o săptămână în
România au făcut ca multe localităţi să aibă probleme legate de aprovizionare.
Spre deosebire de cei din zona de şes, oamenii din zona montană a României îşi
fac din timp provizii, având în vedere iernile ceva mai aspre. De exemplu, în
zona Munţilor Apuseni, cu case izolate, sunt folosite resursele din cămară şi
din propria gospodărie. Muncile sunt destul de istovitoare, iar oamenii de aici
au nevoie de mâncăruri bogate în calorii. Carnea de porc şi de oaie, varza,
cartofii şi produsele derivate din lapte sunt folosite mult în bucătăriile din
Apuseni. Se foloseşte destul de mult untură, iar şunca, slănina afumată, ceapa
şi pâinea de casă, însoţite de un pahar de palincă sunt consumate frecvent, dacă nu cumva
zilnic.
Ciorba cu afumătură
este un preparat specific zonei, fiind pregătită fie cu cartofi, fie cu varză.
Un alt preparat specific, cu denumire de origine, este tocana moţească cu carne
de porc şi cu cârnaţi, cu ceapă călită în untura în care apoi se pun cârnaţi de
casă şi cuburi de carne. Un alte preparat specific îl reprezintă plăcintele
moţeşti, coapte fie în cuptor, fie pe lespede de piatră, fie pe plită, la foc
mic. Sunt mici şi rotunde, seamănă cu o clătită, numai că în interiorul lor
găsim brânză sărată. Este acelaşi aluat ca la prepararea pâinii, din făină,
apă, drojdie şi puţină sare. După ce a fost lăsat la dospit, aluatul se întinde
în foi subţiri pe care se pune brânză sărată. Foile, de formă rotundă, sunt
puse una peste alta astfel încât în interior să rămână stratul subţire de
brânză. După ce s-a copt, plăcinta trebuie unsă cu unt şi, eventual, smântână
şi se serveşte imediat. Dacă este umplută cu brânză dulce sau cu dulceaţă de
fructe de pădure, atunci poate fi servită şi ca desert.
O mâncare consistentă
este mămăliga toponită, asemănătoare bulzului din zona Munteniei sau a
Bucovinei. I se mai spune şi mămăligă în straturi. Se pregăteşte într-o tavă,
într-o cratiţă sau într-un vas de lut. Avem nevoie de cârnaţi, pe care îi tăiem
în bucăţi mici şi de carne de porc, pe care o tăiem în cubuleţe, toate acestea
rumenindu-le într-un ceaun. Separat, facem o mămăligă moale din care întindem
un strat subţire într-un vas, uns în prealabil cu grăsimea în care am rumenit
carnea şi cârnaţii. Deasupra acestui prim strat de mămăligă, împrăştiem carnea,
cârnaţii şi nişte jumări de porc, după care întindem un nou strat de mămăligă,
peste care punem nişte brânză sărată de oaie, sfărâmată sau rasă, acoperită apoi
de un nou strat de mămăligă. Deasupra ultimului strat de mămăligă se poate
întinde un ou bătut şi se lasă la copt. După ce s-a rumenit, înainte de a o
servi, turnăm deasupra şi puţină smântână. Este o adevărată bombă calorică,
dar, aşa cum am menţionat, este o mâncare necesară oamenilor care muncesc din
greu în condiţii de iarnă.
