Mâncăruri din fasole boabe

Tradiţia ca, de Ziua Naţională a României, autorităţile din multe oraşe să ofere participanţilor la festivităţi mâncare de fasole s-a păstrat şi la 24 ianuarie cu ocazia Unirii Principatelor Române.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 26.01.2013, 02:55

Tradiţia ca, de Ziua Naţională a României, autorităţile din multe oraşe să ofere participanţilor la festivităţi mâncare de fasole s-a păstrat şi la 24 ianuarie cu ocazia Unirii Principatelor Române. De aici şi ideea de a menţiona câteva mâncăruri la care ingredientul principal este fasolea boabe.

Fasolea boabe, fiartă în apă cu sare şi amestecată cu ceapă tăiată solzişori şi cu puţin oţet este o salată în toată regula, ce poate fi consumată ca un aperitiv. Fasolea boabe, fiartă şi pasată până devine cremă, deasupra căreia se întinde un strat de ceapă călită în ulei şi stinsă în suc de roşii, poate fi o excelentă garnitură pentru un preparat la grătar.

Mâncarea de fasole boabe este cel mai des întâlnită pentru că este şi uşor de pregătit. Fasolea boabe trebuie lăsatăla înmuiat cu câteva ore înainte de a fi pusă la fiert. După ce am schimbat apa din vasul în care am pus fasolea, o punem la fiert. După ce apa ajunge la fierbere, o schimbăm, punem din nou vasul pe foc şi, după ce ajunge la fierbere, repetăm operaţiunea. Adăugăm în vas unul sau doi morcovi tăiaţi rondele, două cepe de mărime medie, tăiate solzişori, suc sau pastă de roşii, câteva boabe de piper negru, două foi de dafin, iar la final, după ce boabele sunt fierte, adăugăm şi sare, după gust. Aceasta este mâncarea servită, de obicei, la festivităţi alături de cârnaţi sau de costiţă de porc.

În meniurile multor restaurante din România şi-a făcut loc ciorba de fasole în pită. Pare incredibil să ţi se aducă o chiflă uriaşă umplută cu ciorbă de fasole, o chiflă din care nu curge zeama. Pentru a o pregăti, avem nevoie de un sfert de kg de fasole boabe, de 3 morcovi, de o ceapă, de foi de dafin şi puţin cimbru, de suc de roşii sau de bulion, dar şi de puţină afumătură de porc, costiţă sau ciolan. La fel ca şi la celelalte mâncăruri, cu o zi înainte punem fasolea la înmuiat şi schimbăm apa de două ori după ce am pus-o la fiert. După aceea, adăugăm morcovii, tăiaţi rondele, ceapa, tăiată mărunt, două foi de dafin şi bucăţi mici de afumătură şi lăsăm să fiarbă, la foc mic, vreo 45 de minute. Turnăm puţin suc de roşii sau o lingură de bulion, presărăm puţin cimbru şi mai lăsăm să fiarbă un sfert de oră. Se poate acri cu borş, cu puţin oţet sau, specific Transilvaniei, cu tarhon pus la borcan în oţet, iar în final adăugăm sare după gust.

Şi chifla în care este servită ciorba este mai deosebită pentru că, pe lângă făină, în compoziţie se pun şi cartofi astfel încât este ceva mai densă. Facem un capac în pâine şi scoatem miezul, lăsând un perete cu grosimea de circa 2 cm, după care introducem chiflele în cuptor pentru un sfert de oră, până se întăreşte puţin coaja. Turnăm apoi ciorba în interior, pe care o putem servi alături de o ceapă. Poftă bună!