Mâncăruri din Moldova
Fiecare provincie a României se remarcă prin preparate specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine, ca în cazul vinurilor.
Ștefan Baciu, 19.05.2023, 14:50
Fiecare provincie a României
se remarcă prin preparate
specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine,
ca în cazul vinurilor. În Moldova, unde întâlnim multe preparate savuroase. Printre acestea există, aşa cum am menţionat,
preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-n brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale. Tot în Moldova sunt şi cele mai întinse suprafeţe
cultivate cu viţă de
vie, unele soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona
Galbena de Odobeşti şi Şarba din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol
al României,
Busuioaca de Bohotin din zona Huşi, Grasa, Feteasca şi Frâncuşa din
podgoriile de la Cotnari, Iaşi.
Tochitura o întâlnim în
toate regiunile României, însă există diferente în ceea ce priveşte ingredientele.
De exemplu, în Moldova, nu regăsim bulionul sau sucul de roşii printre ingredientele
folosite, iar în Transilvania, acolo unde este o adevărată cultură gastronomică
în ceea ce priveşte preparatele afumate din porc, în compoziţia tochiturii
intră şi bucăţi de cârnat afumat. În general,
este folosită carnea de porc (pulpă şi fleică) şi organe de porc (ficat,
splină, inimă), dar acestea pot fi înlocuite, fie şi parţial, cu carne de pui. Pentru
prepararea tochiturii avem nevoie de jumătate de kg de pulpă de porc sau
fleică, dar fără prea multă grăsime şi de un kg de organe de porc (ficat,
splină, inimă). Ne mai trebuie una, două cepe de mărime potrivită, o căpăţână
de usturoi, un pahar cu vin roşu, ulei, sare, piper şi cimbru. Curăţăm ceapa şi
o tăiem mărunt, la fel ca şi usturoiul. Carnea trebuie spălată şi tăiată în
cuburi mici. Turnăm apoi puţin ulei într-un vas de tuci şi îl punem pe foc. În
loc de ulei, mai este folosită şi untura.
După ce s-a încins, adăugăm ceapa. În momentul în care primele bucăţele
de ceapă au început să se rumenească, este adăugată carnea şi, din când în
când, amestecăm compoziţia din vas. Adăugăm apă sau vin şi lăsăm să fiarbă
înăbuşit, sub un capac. Spre final, adăugăm usturoi, tocat mărunt şi celelalte
condimente. Tochitura este servită fierbinte, cu mămăligă, deasupra căreia se pune
un ou ochi, deasupra căruia se presară brânză rasă.
După ce trecem de felul principal, care ar putea fi şi pârjoalele moldoveneşti, un fel de chiftele alungite, din carne
tocată de porc, de vită sau în amestec, ajungem la desert, la faimoasele plăcinte poale-n brâu. Acestea se pregătesc din aluat dospit, care, după ce este transformat într-o foaie cu ajutorul
sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de circa 15 cm. Pe aceste
pătrate de aluat este pusă umplutura de brânză dulce şi stafide, după care
colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi
ridică poalele sau, dacă vreţi, şi le prinde la brâu.
