Minciunele

Gogoşile reprezintă un desert popular, putând fi făcut fără prea multă bătaie de cap şi destul de repede.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 02.04.2021, 10:36

Gogoşile devin vedete la unele obiceiuri ale unor comunităţi,
în special din zona rurală, prin care, uneori, este marcată intrarea în postul
Paştelui. De exemplu, la Agnita (oraş din sudul Transilvaniei) există un obicei
transformat în festival. Din cauza pandemiei, obiceiul nu a putut fi respectat
în acest an. Se numeşte Fuga Lolelor şi conform tradiţiei, tineri mascaţi şi îmbrăcaţi în costume ciudate,
chiar înfricoşătoare, aleargă pe străzi,
făcând zgomot pentru a îndepărta spiritele rele. Dacă o lolă este recunoscută de cineva din public, atunci persoana respectivă
primeşte din partea celui mascat o gogoaşă. Acest obicei are la
bază o legendă din Evul Mediu, conform căreia în timpul unui asediu o tânără
curajoasă, într-un costum înfricoşător, ar fi ieşit din cetate, pocnind din
bici şi i-a alungat astfel de atacatorii turci.

Pentru a pregăti gogoşi, ne trebuie o jumătate de kg de făină, puţin ulei, drojdie proaspătă sau uscată, zahăr, ulei şi puţină sare. Într-un castron se amestecă făina, cu două -
trei linguri de zahăr, un
vârf de linguriţă de sare şi drojdia uscată. Se
toarnă puţină apă încălzită, se
frământă până când se obţine un aluat lipicios. Se toarnă şi puţin ulei şi se
frământă în continuare până când aluatul nu mai lipeşte de mână. Aluatul se
lasă la dospit în castronul acoperit cu un prosop. Aluatul poate fi luat apoi
cu o lingură şi pus într-un ceaun cu ulei încins, obţinându-se gogoşi rotunde.
După ce uleiul s-a scurs de pe gogoşi, acestea vor fi tăvălite prin zahăr pudră
şi pot fi servite imediat.

În limba română există şi o expresie
legată de gogoşi. Atunci când cuiva i se reproşează că spune gogoşi, aceasta nu
înseamnă că prezintă reţeta, ci că spune numai minciuni. Există chiar şi gogoşi
numite minciunele. Acestea sunt foarte subţiri, crocante şi nu au umplutură,
iar atunci când le mănânci aproape că se topesc, lăsând senzaţia că practic nu
ai nimic în gură. Li se mai spune şi uscăţele sau, în partea Moldovei,
scovergi. Aluatul este foarte simplu de preparat. Avem nevoie de 4 gălbenuşuri
de ou, de un sfert de kilogram de făină, de o lingură de zahăr sau de un plic
de zahăr vanilat, de puţină esenţă de rom şi un vârf de sare. Numărul
gălbenuşurilor de ou poate fi redus dacă adăugăm jumătate de pahar de lapte şi,
eventual, o lingură de smântână.

Se amestecă toate aceste ingrediente pentru a
obţine un aluat ceva mai moale, dar care să nu fie lipicios. Aluatul este
întins cu un sucitor, într-un strat de grosimea unei lame de cuţit. Folosind o
rotiţă de patiserie, foaia de aluat este tăiată în fâşii dreptunghiulare cu
lăţimea de 2… 3 centimetri şi lungimea de circa 15 cm. Pe fiecare fâşie se
mai face, în zona centrală, o tăietură pe lungime, de circa 4 cm. Prin această
tăietură este trecut un capăt al fâşiei, formându-se astfel o fundă. În
continuare, minciunelele sunt prăjite în baie de ulei, iar apoi sunt pudrate cu
zahăr. Aceste gogoşi pot fi servite simple sau după ce deasupra lor a fost
turnată puţină dulceaţă.