Plăcintă cu brânză

Tradiţiile gastronomice sunt influenţate de multe ori de sărbătorile religioase, atunci când se pregătesc şi mâncăruri specifice.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 28.02.2020, 12:59

În calendarul ortodox, la sfârşitul
acestei săptămâni este Lăsata Secului la brânză, care marchează ultima zi când
se mai poate mânca de dulce, adică ouă,
peşte şi lactate, înainte de a începe Postul Paştelui. În Muntenia, există un
obicei ca nora să prepare plăcinte cu brânză dulce şi stafide pe care le oferă
apoi soacrei, pentru ca relaţia dintre cele două să rămână dulce şi în
perioada Postului Paştelui.

Pentru a pregăti o plăcintă cu brânză dulce şi
stafide avem nevoie de jumătate de kg de făină, de jumătate de kg de brânză de
vaci, de o cană cu lapte, de unt sau smântână, de zahăr şi zahăr vanilat, de
100 de grame de stafide, de esenţă de rom, de puţin ulei şi de două gălbenuşuri
de ou. Făina trebuie amestecată cu drojdia, cu două, trei linguri de zahăr şi
cu puţin unt sau cu 2 … 3 linguri de smântână şi se frământă aluatul, după
care se întind două foi. Una dintre aceste foi se întinde în tava unsă cu puţin
unt. Pentru umplutură, se amestecă brânza cu două gălbenuşuri, cu două linguri
cu smântână, cu 3 … 4 linguri de zahăr, cu un plic de zahăr vanilat şi cu
stafidele. Se omogenizează şi apoi se întinde peste foaia de aluat, după care
deasupra se pune cealaltă foaie de aluat. Aluatul trebuie înţepat cu o
furculiţă, din loc în loc, după care tava se pune în cuptor pentru circa
jumătate de oră, la foc potrivit. După ce se scoate tava din cuptor, se presară
zahăr pudră peste plăcintă, se porţionează şi se serveşte caldă.

În
partea estică a României întâlnim aşa-numita
plăcintă dobrogeană. Poate fi făcută cu umplutură de brânză dulce sau de
brânză sărată, cu foile dispuse în straturi sau răsucite în jurul
umpluturii sau, pur şi simplu, cu foile de aluat cu umplutura deasupra,
încreţite cu mâna, ca atunci când mototolim o coală de hârtie. Avem nevoie de cel
puţin jumătate de kg de brânză dulce sau sărată şi, cum această reţetă provine
din lumea crescătorilor de oi, se foloseşte preponderent brânză şi iaurt de
oaie. Mai avem nevoie de 6 ouă şi, desigur, de foi subţiri de plăcintă.

Plăcinta
dobrogeană este coaptă întotdeauna într-o tavă rotundă. Amestecăm jumătate de kilogram de brânză dulce sau
sărată cu trei ouă. Umplutura se pune pe foaia de aluat, unsă cu puţin ulei, apoi se rulează asemenea ştrudelului, iar sulurile de plăcintă sunt puse
apoi cap la cap în tavă. Aşezarea în tavă se face
în spirală,
plecând de la margine se ajunge în mijlocul tăvii. Se
introduce tava în cuptor pentru circa un sfert
de oră, cât să înceapă să se rumenească, după care se
toarnă deasupra jumătate de kg de iaurt gros, amestecat
cu 3 ouă. Se lasă tava în cuptor încă vreo 20 de minute, după care plăcinta poate fi servită imediat.