Plăcinta dobrogeană, cu acte în regulă
România a câştigat în faţa Bulgariei recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a produsului 'Plăcintă Dobrogeană'
Ștefan Baciu, 10.03.2023, 16:16
România a câştigat în faţa Bulgariei recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a produsului ‘Plăcintă Dobrogeană’, după aproape doi ani de opoziţie din partea vecinilor de la sud de Dunăre, motivul fiind istoria comună a regiunii Dobrogea. România va primi recunoaşterea europeană prin înregistrarea produsului Plăcintă Dobrogeană cu Indicaţie geografică protejată şi publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat.
Bulgaria va avea dreptul de a folosi denumirea pentru o perioadă de 10 ani, dar numai la nivel local, în regiunea de la sudul judeţului Constanţa şi fără recunoaştere IGP, denumire cu caractere chirilice sau latine ‘Dobrudzhanka banitsa’ deşi iniţial ceruse 15 ani. De asemenea, vecinii bulgari nu vor putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română de ‘Plăcintă Dobrogeană’.
Plăcinta dobrogeană este un produs de patiserie copt, precopt, congelat şi crud congelat obţinut din foi umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu caş şi ouă. Foile produsului se obţin prin întinderea şi tragerea aluatului. Foile cu umplutură sunt rulate, încreţite şi aşezate în formă de spirală în tăvi rotunde. Greutatea produsului este între 500 şi 2.000 de grame. Gustul sărat este dat de amestecul de brânză telemea, caş, ouă şi iaurt coapte împreună cu foile din aluat nedospit.
După atâtea precizări, este cazul să prezentăm reţeta şi modul de preparare a plăcintei dobrogene. Poate fi făcută cu umplutură de brânză dulce sau de brânză sărată, cu foile dispuse în straturi sau răsucite în jurul umpluturii sau, pur şi simplu, cu foile de aluat cu umplutura deasupra, încreţite cu mâna, ca atunci când mototolim o coală de hârtie. Avem nevoie de cel puţin jumătate de kg de brânză dulce sau sărată şi, cum această reţetă provine din lumea crescătorilor de oi, se foloseşte preponderent brânză şi iaurt de oaie. Mai avem nevoie de 6 ouă şi, desigur, de foi subţiri de plăcintă.
Am menţionat că plăcinta dobrogeană se coace întotdeauna într-o tavă rotundă, iar dacă operaţiunea se face într-un cuptor tradiţional din lut, atunci poate atinge perfecţiunea. Amestecăm jumătate de kilogram de brânză dulce sau sărată cu trei ouă. Umplutura se pune pe foaia de aluat, unsă cu puţin ulei, apoi se rulează asemenea ştrudelului, iar sulurile de plăcintă sunt puse apoi cap la cap în tavă. Aşezarea în tavă se face în spirală, plecând de la margine se ajunge în mijlocul tăvii.
Se introduce tava în cuptor pentru circa un sfert de oră, cât să înceapă să se rumenească, după care se toarnă deasupra jumătate de kg de iaurt gros, amestecat cu 3 ouă. Se lasă tava în cuptor încă vreo 20 de minute, după care plăcinta poate fi servită imediat împreună cu un pahar de iaurt gros. La vreme de toamnă, plăcinta poate fi servită alături de un pahar de must iar în restul anului, împreună cu un pahar de vin, mai ales dacă plăcinta a fost umplută cu brânză sărată.
