Tradiţii în Transilvania, la intrarea în postul Paştelui
De la Bobotează şi până la intrarea în postul Paştelui pe care catolicii îl sărbătoresc în acest an la 31 martie, este marcat Farsangul sau Fărşangul în maghiară sau Fasching-ul în germană.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 16.02.2024, 15:46
În comunităţile maghiare din Transilvania şi Banat există obiceuri şi sărbători specifice perioadei premergătoare sărbătorii Paştelui. De la Bobotează şi până la intrarea în postul Paştelui pe care catolicii îl sărbătoresc în acest an la 31 martie, este marcat Farsangul sau Fărşangul în maghiară sau Fasching-ul în germană.
Comunitatea marchează în acel fel încheierea iernii şi venirea primăverii prin adevărate spectacole, cu elemente de teatru popular, în care oamenii poartă diferite costume şi măşti şi fac zgomot pentru a alunga frigul şi spiritele rele. Cete de tineri mascaţi colindă casele oamenilor pentru a îndepărta blestemele şi spiritele rele, primind în schimb cârnaţi, slănină, mere, băutură precum şi gogoşi sau panko, după cum se spun maghiarii din Transilvania.
Termenle este preluat, se pare, de la saşii din Transilvania care le spuneau „Pfannnkuchen”. În orice caz, aceste gogoşi simple, lipsite de umplutură, sunt considerate gogoşi tradiţionale din Transilvania.
Pentru a pregăti gogoşi, avem nevoie de o jumătate de kg de făină şi de puţin ulei. Mai avem nevoie de un pahar de lapte, de un cub de unt, de un gălbenuş de ou, de drojdie proaspătă sau uscată, de zahăr tos şi zahăr pudră şi de puţină sare. Pe vremuri, când citricele nu erau storpite, în aluatul de gogoşi era adăugată şi coajă rasă de lămâie sau de portocală.
Se amestecă făină cu laptele, cu untul topit, cu gălbenuşul de ou, cu untul topit şi cu drojdia, până când obţinem un aluat care nu se lipeşte. Nu trebuie pusă prea multă făină deoarece există riscul ca gogoşile să nu mai fie pufoase. Aluatul se lasă la dospit, după care trebuie întins cu un sucitor şi decupăm forme rotunde, cu o cană ceva mai mare la gură. Resturile de aluat sunt frământate din nou şi, după un timp, întindem din nou o foaie, cu ajutorul sucitorului, operaţiune urmată de decuparea formelor de gogoşi.
Există şi varinata de a lua aluat cu o lingură, direct din vas, fără a mai folosi sucitorul. Gogoşile tradiţionale din Transilvania sunt, însă, cele ale căror formă a fost obţinută prin decupare. Acestea se pun într-un ceaun cu ulei încins, iar după ce s-au prăjit, se lasă la scurs, iar după aceea deasupra lor se presară zahăr pudră.
Astfel de gogoşi sunt oferite celor care participă la Fărşang, uneori ca o recompensă celor care îi recunosc pe tinerii costumaţi şi mascaţi care alungă iarna şi spiritele rele.
