Statele occidentale oferă sprijin Ucrainei în lupta împotriva Rusiei și în reconstrucția viitoare
Pe 27 martie 1918, Basarabia sau Moldova de est dintre Prut și Nistru se unea cu România după ce în 1812 fusese anexată de Rusia în urma războiului ruso-otoman.
România accentuează importanţa măsurilor de consolidare unitară şi coerentă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al NATO, cu atât mai importantă în condiţiile intensificării provocărilor la adresa statelor aliate.
Chiar dacă au intrat într-o rutină cotidiană, cele două războaie ce domină agenda zilei, cel din Ucraina și cel din Gaza nu s-au încheiat.
România, partener esențial în eforturile de descurajare și apărare ale NATO
Războiul din Ucraina a trecut de doi ani și se apropie de 800 de zile. Toate aceste zile înseamnă și mai multe clipe de moarte și suferință, de distrugere și tortură.
Aniversarea a 75 de ani de existență a găsit NATO într-un context de tulburări internaționale – războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, dar și revigorarea terorismului.
Republica Moldova importă tot mai puţine produse petroliere din Rusia, iar principalul ei furnizor a devenit România.
Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru prelungirea până în 2025 a importurilor agricole din Ucraina fără taxe vamale.
Există o vorbă care spune că, dacă nu îţi ştii şi dacă nu îţi cunoşti istoria, te condamni la a repeta-o.
După doi ani de neutralitate, în 1916, România a luat decizia de a intra în război, în Primul Război Mondial, alături de Antantă, împotriva Puterilor Centrale.
Legislativul European cere Rusiei să-i restituie României tezaurul naţional dat spre păstrare în urmă cu peste un secol.
Războiul din Ucraina, pe care Rusia îl estima la 30 de zile, a intrat, pe 24 februarie, în al treilea an. Pierderile umane și materiale sunt enorme, iar implicațiile geostrategice de asemenea.
NATO a ajuns la 32 de membri. România salută admiterea Suediei.
