Economia României – provocări interne şi externe

Deficitele gemene cu care România se confruntă dau mari bătăi de cap decidenților de la București, nevoiți să aplice măsuri neagreate de populație în încercarea de a remedia situația, care trenează deja de câțiva ani.

Corina Cristea, 03.04.2026, 15:21

Deficitele gemene cu care România se confruntă dau mari bătăi de cap decidenților de la București, nevoiți să aplice măsuri neagreate de populație în încercarea de a remedia situația, care trenează deja de câțiva ani. Țara este în procedură de deficit bugetar excesiv încă de dinainte de pandemie, iar în ultimii ani, acesta a crescut pe fondul cheltuielilor publice ridicate și al colectării fiscale relativ slabe, punând presiune pe datoria publică. În același timp, deficitul de cont curent indică o dependență de finanțare externă. Cele două deficite sunt interconectate în România: un deficit bugetar mare stimulează consumul intern, ceea ce duce la creșterea importurilor și, implicit, la adâncirea deficitului de cont curent. Această situație este considerată riscantă deoarece face economia mai vulnerabilă la șocuri externe și la schimbările din piețele financiare internaționale.

Soluția pentru a reduce aceste dezechilibre include măsuri precum creșterea veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor publice și stimularea producției interne și a exporturilor. Este ceea ce încearcă să facă guvernanții români, care s-au angajat în fața Bruxellesului să reducă deficitul bugetar în acest an la 6,2%, de la 9% în 2025. Este un proces deloc confortabil. Datele BNR arată că datoria externă creşte cu aproximativ două miliarde de euro pe lună și, deși deficitul bugetar a fost mai mic în primele luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, necesitatea unei corecții structurale durabile rămâne critică pentru menținerea încrederii investitorilor străini.

Analistul economic Dragoş Cabat, membru în conducerea CFA România – organizaţia profesioniştilor în investiţii din România: “Corectarea deficitului a rămas la fel de urgentă. Ne aflăm în procedură de deficit excesiv şi ne-am angajat în urmă cu câţiva ani, deja cred că doi-trei ani, ne-am angajat să reducem acest deficit. A fost un calendar pe şapte ani. Sigur că nu a fost respectat, pentru că a fost an electoral între timp, dar acum au făcut primii paşi, adică în 2025 am reuşit să reducem puţin deficitul faţă de 2024 şi în continuare e necesar să rămânem înscrişi pe această traiectorie de a reduce deficitul. Încă o dată, am promis lucrurile acestea partenerilor noştri din Uniune şi nu numai că am promis, noi suntem la un deficit, a fost de 9, acum a fost de 7; ţinta pentru acest an este 6,2, dar este necesar să ajungem la cel mult 3%, cum este indicat la nivelul UE. Şi, ca să putem face lucrurile acestea, desigur că trebuie scăzute cheltuielile bugetare, în primul rând şi, în al doilea rând, majorate şi veniturile bugetare.”

România riscă să piardă câștigurile obținute în ultimele luni dacă deficitul fiscal nu este corectat rapid, a atras atenția BNR, referindu-se la credibilitatea internațională, accesul la finanțare pe piețele externe și ratingul de țară, care o menține în categoria investițională. Despre riscurile care se conturează dacă Bucureştiul se abate de la traiectoria stabilită cu Bruxellesul a vorbit și Dragoş Cabat: “Riscurile sunt foarte clare şi uşor de conturat. În primul rând, ne pierdem din nou imaginea faţă de partenerii noştri europeni, care o să ne privescă cu neîncredere. Sigur că ei au oricând posibilitatea, având în vedere că suntem în procedură de deficit excesiv, să ne reducă fondurile europene, deci banii care ne vin de la UE, ceea ce ar avea un impact major asupra economiei româneşti. Apoi mai sunt şi agenţiile de rating care, dacă ne văd că tot promitem lucruri şi nu ne ţinem niciodată de cuvânt, pot să ne scadă ratingul de ţară, ceea ce ar însemna că investitorii, o bună parte dintre ei, cei care finanţează datoria publică a României, ar finanţa-o mult mai scump sau nu ar mai finanţa-o chiar deloc. Şi toate lucrurile acestea ar însemna pentru România să se împrumute mai greu, să se împrumute mai scump.”

Situația geopolitică vine o dată în plus să complice lucrurile – un război la graniță care durează de patru ani și care nu dă semne că s-ar apropia de final, plus situația incendiară din Orientul Mijlociu. Bucureștiul trebuie să continue procesul de consolidare fiscală, chiar şi în condiţiile situaţiei generate de conflictul din Orientul Mijlociu, atrage atenția Banca Centrală de la București, care estimează că impactul războiului din Iran asupra economiei ar putea fi sever. „Conflictul în derulare din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiuni în creştere asupra preţurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creştere economică şi aversiune la risc ridicată pe pieţele financiare internaţionale”, spune guvernatorul BNR. Potrivit lui Mugur Isărescu, „dacă conflictul se dovedeşte de lungă durată, impactul său asupra economiei, nu numai a României, ci în general, poate fi sever. Cu toate acestea, în cazul nostru, în ciuda acestui risc, ajustarea fiscală trebuie să continue.”

Suntem într-un context complicat, punctează și Dragoş Cabat, care a făcut și el o analiză referitor la cât de mult pot agrava tensiunile din Orientul Mijlociu problemele economice interne ale României. El atrage atenția că întotdeauna atunci când ai o economie foarte debalansată macroeconomic, așa cum este economia României în acest moment, la care se adaugă posibilitatea unei recesiuni sau a unei creșteri economice apropiate de 0, orice eveniment negativ la nivel internaţional care se întâmplă va avea un impact mult mai mare.