Masa de Paști
Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la o săptămână diferenţă faţă de Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri din carne de miel.
Ștefan Baciu, 10.04.2026, 12:30
Credincioşii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor, înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, în biserici trebuie aduse coșuri cu produse cu care ar ar urma să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște, ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, o bucată de friptură de miel, cozonac pască și o sticlă de vin.
Masa începe cu ciocnitul ouălor vopsite, consumate împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă verde, cârnați și, neapărat, drob de miel, un preparat la care sunt folosite organele interne ale mielului: inimă, rinichi, ficat, plămâni. Acestea trebuie fierte, apoi trecute prin maşina de tocat și amestecate cu ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi la grătar.
Am găsit și o variantă de drob în care sunt adăugate alune de pădure, prăjite şi mărunţite, precum şi brânză sărată de oaie. Alunele sunt încorporate în tocătură. După omogenizare, jumătate din tocătură este turnată într-o tavă de cozonac. Peste aceasta este întins un strat de brânză rasă, amestecată cu puţin pesmet, cu mărar tocat şi cu un ardei gras, mărunţit. Deasupra se întinde restul de tocătură, de organe de miel, amestecate cu ceapă verde şi usturoi verde, tocate mărunt, peste care se întinde prapurele. Tava se pune în cuptor, la foc mediu pentru circa jumătate de oră, până când prapurele începe să se rumenească. Drobul se taie în felii, după ce se răceşte.
Masa continuă cu ciorba de miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Ciorba este acrită cu borş şi dreasă cu smântână.
La felul principal este servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat sau cuburi de roșii. Pentru stufat se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de ceapă verde şi 20 de fire de usturoi verde, precum şi 5 … 6 roşii de dimensiune medie sau bucuri de roșii din conservă. Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu puţin ulei, iar apoi se călesc ceapa şi usturoiul verde, tăiate transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.
Desertul tradițional este cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.
