„Nu merge platforma”: mulți muncitori străini rămân fără drept de ședere

Platforma WorkinRomania e blocată de un proces în instanță și sute de muncitori străini riscă să-și piardă dreptul de ședere fără vina lor.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Iulia Hau, 07.10.2026, 16:53

În aprilie, Guvernul României a adoptat o nouă ordonanță privind recrutarea și plasarea muncitorilor străini, după luni de negocieri cu părțile interesate din societate. Deși ordonanța a intrat în vigoare pe 27 aprilie, angajarea străinilor este practic blocată: platforma WorkinRomania nu mai funcționează de pe 15 august, adică de aproape șapte săptămâni. Sute, poate mii de străini riscă astfel să-și piardă dreptul de ședere. Georgiana Bădescu, coordonatoarea programului „Migrație și azil” al Centrului de Resurse Juridice, explică de unde vine blocajul.

“Acum, din păcate, suntem într-un hău când vorbim despre punerea în practică a prevederilor ordonanței. Platforma WorkinRomania este blocată din cauza unui proces la Curtea de Apel, cu privire la suspendarea ordinului privind lista ocupațiilor deficitare, procesul fiind între Patronatul Importatorilor Forței de Muncă și Ministerul Muncii”. 

PIFM este acronimul pentru Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă, organizația care a cerut în instanță suspendarea listei ocupațiilor deficitare. Lista cuprindea 289 de meserii. Patronatul o consideră o restricție abuzivă, pentru că limitează profesiile pentru care pot fi aduși lucrători străini. Argumentul: Ministerul ar fi ales meseriile restrictiv, fără o analiză reală a pieței, afectând dreptul companiilor de a recruta conform nevoilor reale din piață. Georgiana Bădescu:

“Din cauza acestei suspendări obținute de pe PIFM în instanță, platforma WorkinRomania este blocată de la data de 15 august. Unde ne aduce situația asta ? Ea afectează într-un mod grav fiecare muncitor migrant, pentru că sunt mai multe situații în care un muncitor migrant a intrat, va intra sau intră, în timp ce vorbim, în ședere ilegală, involuntar, din cauza acestor probleme birocratice, din cauza acestui proces și din cauza că nu există garanții cu privire la dreptul lor. Persoanele ale căror acte vor expira, și aici mă refer la permisul de ședere care poate expira oricând, mă refer la perioada de 90 de zile care le este acordată străinilor să-și schimbe angajatorul, mă refer la cei veniți cu viză de muncă pe care primul angajator nu îi mai vrea, pentru că avem și situația asta, toate aceste persoane vor intra în ședere ilegală fără să fie vina lor, fără să aibă vreun fel de garanție, fără să existe o prelungire a dreptului de ședere“.

Problema migranților care ajung în ședere ilegală fără vina lor nu este nouă. Presa din țară și din străinătate, dar și organizațiile pentru drepturile omului, au semnalat-o în repetate rânduri. Pentru a răspunde acestei probleme, Guvernul a derulat anul acesta, timp de două luni, un program de regularizare a migranților aflați în această situație. În urma acestuia, 3.666 de persoane și-au redobândit dreptul de ședere legală, iar 112 au fost nevoite să părăsească țara, pentru că nu îndeplineau condițiile înscrierii în program.

Experții consideră că numărul de persoane care s-au prezentat în cadrul programului a fost mic comparat cu numărul real al posibililor beneficiari. Ei spun că mulți migranți nu s-au prezentat de teamă că nu se încadrau și că riscau să fie returnați forțat în statele de origine. Georgiana Bădescu, de la Centrul de Resurse Juridice :

“Deşi termenele sunt de așa natură încât pun migrantul într-o situație de ședere ilegală involuntară, care nu este imputabilă, iar legiuitorul român trebuie să vină și să prezinte niște garanții. Singurul lucru pe care l-am obținut până în prezent este un comunicat din partea Inspectoratului General pentru Imigrări, în care ne asigură că vor aplica principiul proporționalității atunci când examinează fiecare caz individual în parte, dar asta nu este deloc de ajuns.

În prezent dacă un migrant a intrat în ședere ilegală din cauza blocajelor birocratice și procesului din instanță. Dacă el este depistat pe stradă, îi va fi înmânată o decizie de returnare și va fi nevoit să plece în țara din care a venit. Vorbim despre oameni cu împrumuturi, vorbim despre oameni de bună credință, sunt oameni care au ședere legală de peste patru ani în România, care vor intra în ședere ilegală pentru că nu merge platforma. Și atunci ne întrebăm unde este proporționalitatea și unde este respectarea drepturilor migranților, pentru că, în situația de față, este clară încălcarea drepturilor lor”. 

Centrul de Resurse Juridice a adresat o scrisoare publică Ministerelor de Interne și Muncii, Inspectoratului General pentru Imigrări și Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cerând ca sistemul să fie adaptat la situația actuală și ca străinii să primească garanții. În același timp, Georgiana Bădescu critică și unele amendamentele aduse ordonanței de către Comisia de muncă din Camera Deputaților. Ea crede că ele contrazic chiar motivele pentru care a fost adoptată ordonanța.

“Amendamentele Comisiei de Muncă se referă la comisioane puse exclusiv străinilor, prevedere discriminatorie în sine, pentru că nu poți să pui un comision pe un lucrător străin și să-l deosebești expres prin faptul că este străin de un angajat român, mă refer la faptul că lasă portițe deschise pentru agenții și angajatori să pună comisioane pe migranți, pentru că orice portiță va acorda posibilitatea agenției să taxeze în continuare lucrătorul. Această formulare de comisioane pentru consultanță va fi abuzată de mediul privat și noi știm asta din trecut și știm și din prezent, pentru că deja există situații în care agențiile cer comisionul de la migranți, cer garanția care trebuie plătită statului de la migranți. Nu vor să mai păstrăm prevederea conform căreia salariul trebuie încasat exclusiv pe card”. 

Plata salariului exclusiv pe card ar fi o garanție importantă pentru migranți, explică ea. Ar ajuta la dovedirea salariilor neplătite în litigiile de muncă. Contează mai ales pentru că puțini migranți își permit un avocat care să-i reprezinte în instanță.