Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Cultura Cucuteni-Poduri

Una dintre cele mai impresionante culturi neolitice este cultura Cucuteni-Tripolia care se întinde pe o arie de 35.000 de kilometri pătraţi cuprinsă în nord-estul României, Republica Moldova şi Ucraina de sud-vest.

Cultura Cucuteni-Poduri
Cultura Cucuteni-Poduri

, 21.10.2013, 12:12

Una dintre cele mai impresionante culturi neolitice este cultura Cucuteni-Tripolia care se întinde pe o arie de 35.000 de kilometri pătraţi cuprinsă în nord-estul României, Republica Moldova şi Ucraina de sud-vest. Şi-a primit numele de la satul Cucuteni unde, în 1884, s-au descoperit primele vestigii arheologice. Caracterizată de ceramica superb pictată, cultura Cucuteni este datată în jurul anului 4.800 – 4.600 î.e.n. Denumiţi şi ”cucutenieni”, oamenii de atunci se caracterizau printr-un mod de viaţă sedentar. Se ocupau cu vânătoarea, agricultura, pescuitul, meşteşugurile casnice, exploatarea sării şi comercializarea ei. Una dintre cele mai importante aşezări din România care se încadrează în cultura Cucuteni este satul Poduri din judeţul Bacău, în estul României. Aici s-a descoperit în 1979 un bogat sit arheologic care conţine locuinţe, unelte, depozite de provizii, ceramică pictată, statuete, şi chiar o moară. Pe dealul Ghindaru se află îngropată povestea cucutenienilor pe care vom încerca să v-o spunem azi, cu ajutorul Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română, autor al unui documentar despre situl arheologic de la Poduri.



Arheologul Dan Monah a fost cel care a condus săpăturile. ”Primii locuitori de la Poduri s-au aşezat în jur de 4.800 î.e.n. Ei au construit primul sat care a fost distrus la un moment dat de un incendiu. Au revenit pe acelaşi loc şi au reconstruit satul. Şi astfel, fenomenul s-a repetat de nu mai puţin de 15 ori. Suprafaţa pe care noi am reuşit s-o cercetăm timp de aproape 30 de ani este din păcate redusă. Ne apropiem de cercetarea unei suprafeţe de aproximativ 1.000 de metri pătraţi, în timp ce suprafaţa telului depăşeşte 12.000 de metri pătraţi, iar suprafaţa întregii aşezări este între 60.000 – 80.000 metri pătraţi. În aşezările de la Poduri au locuit agricultori sedentari. Fără îndoială, vânau, pescuiau şi culegeau. Dar o situaţie deosebit de favorabilă le-o ofereau izvoarele sărate din apropiere. De aici exploatau sare pe care o foloseau la schimb cu populaţiile care locuiau în zonele lipsite de sare.”



Dan Monah a punctat cele mai importante obiecte şi construcţii descoperite la Poduri. ”Au fost găsite mari depozite de cereale şi aş aminti o locuinţă în care au fost descoperite nu mai puţin de 16 depozite de cereale. Au fost descoperite în diferite nivele construcţii de chirpici de forma unor cutii cu suprafaţa de un metru pătrat, pereţi înalţi de 45 de centimetri, deci o capacitate de o jumătate de metru cub. Dar cea mai spectaculoasă descoperire din această zonă este aşa-numita moară. Este vorba despre o construcţie în care se aflau 4 silozuri de formă tronconică, înalte de aproximativ 1,10 metri, prevăzute cu un un capac şi o răsuflătoare. În momentul descoperirii erau pline cam o treime cu cereale carbonizate. Interesant este că silozurile erau specializate, două dintre ele conţinând în special orz, în timp ce celelalte două conţineau grâu. În apropierea celor două silozuri se află o construcţie de formă pătrată în care erau aşezate 5 râşniţe, 3 mai mari şi 2 mai mici. Ele erau fixate în socluri de lut vopsite în alb. La colţul construcţiei era un jgheab prin care se evacua măcinişul. Este una dintre cele mai vechi mori din Europa de sud-est.”



Cucutenienii munceau, dar se şi rugau. Există un important inventar al obiectelor de cult descoperite de Dan Monah şi de echipa lui în situl arheologic de la Poduri. ”A fost descoperită o construcţie în care se aflau două vetre. Lângă prima vatră era un complex de statuete format din 7 statuete feminine, un tron de lut ars şi un mic vas de ceramică. Am numit acest ansamblu de statuete Sf. Familie, părând să reflecte compoziţia părţii feminine a unei familii. Este vorba de o matroană şi de alte 6 personaje feminine care după dimensiuni şi anumite trăsături somatice par să fie de vârste mai mici decât matroana. Dar cea mai interesantă descoperire a fost în aceeaşi construcţie unde lângă a doua vatră a fost găsit un vas în care se aflau 21 de statuete feminine, 13 tronuri şi 2 obiecte pe care le-am numit atunci opnii (OPN, obiecte preistorice neidentificate). Vasul în care se aflau obiectele sacre era protejat de un alt vas aşezat cu fundul în sus. Toate erau sparte de prăbuşirea pereţilor construcţiei şi de depunerile ulterioare. Acest complex, pe care l-am denumit soborul zeiţelor, este o portretizare a pantheonului locuitorilor pre-Cucuteni, nu numai de la Poduri. După 28 de ani, în satul Isaia în judeţul Iaşi, într-o aşezare pre-Cucuteni, a fost descoperit un vas în care se aflau 21 de statuete, 13 tronuri, 42 de sfere perforate, deci multiplu de 21, 21 de conuri, 21 de sfere incomplet perforate. Iată o relaţie între cele două complexe de cult care ne arată unitatea religioasă a triburilor pre-Cucuteni.”



Medicul Romeo Dumitrescu, colecţionar de ceramică Cucuteni şi finanţator al săpăturilor, a confirmat spusele arheologului Dan Monah. ”Cele mai frumoase piese le-am putea considera piesele din tezaurul de la Bohotin alcătuit din 21 de zeităţi, dintre care 13 stau pe câte un scăunel de lut. Plus o piesă deosebită, rarisimă pentru perioada respectivă, tot dintr-un tezaur de 21 de figurine de lut, care are cea mai frumoasă imagine a unui cuplu desenat pe laterala unui scaun. Frumoase sunt toate, toate au stranietatea lor, dar este un desen de negăsit în alte culturi care se lipeşte de inimă şi chiar obsedează.”


Cultura Cucuteni este o manifestare palpabilă a omului neolitic a cărui creativitate nu este mai prejos decât a omului de azi. Minunile pe care arheologia ni le pune azi sub ochi sunt încântare, contemplare şi exemple de simţ practic.

Pro Memoria
Pro Memoria luni, 24 noiembrie 2025

Mănăstirile închinate

În istoria ecleziastică a spațiului românesc a existat, din secolul al XVI-lea și până la începutul secolului al XIX-lea, practica...

Mănăstirile închinate
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 17 noiembrie 2025

Stalinismul și studierea istoriei în România

În universul stalinist, știința a fost direcționată ideologic asemenea celorlalte părți din viețile indivizilor. Științele sociale au avut...

Stalinismul și studierea istoriei în România
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 10 noiembrie 2025

România la Jocurile Interaliate

La inițiativa americanilor, în vara anului 1919, pe noul stadion Pershing construit de ei la Paris, aproximativ 1500 de sportivi își măsurau...

România la Jocurile Interaliate
Catedrala Națională (Foto: Alexandru Dolea/Radio România)
Pro Memoria luni, 03 noiembrie 2025

Catedrala Națională

Modernizarea societății românești, începută din anii 1800, ajunsese în timpul ultimilor 25 de ani ai secolului al XIX-lea la stadiul de...

Catedrala Națională
Pro Memoria luni, 27 octombrie 2025

Românii în cronica lui George Brankovici

Între sursele care se referă la spațiul românesc medieval se numără și scrierile cronicarului și diplomatului sârb George Brankovici. S-a...

Românii în cronica lui George Brankovici
Pro Memoria luni, 20 octombrie 2025

Publicații interzise în România comunistă

Regimul comunist din România s-a instalat pe 6 martie 1945 cu sprijinul Uniunii Sovietice ocupante, iar schimbările pe care a început să le...

Publicații interzise în România comunistă
Pro Memoria luni, 13 octombrie 2025

Biblioteca Academiei Române între 1948 și 1989

Posesoare a peste 14 milioane de piese, Biblioteca Academiei Române deține cel mai valoros fond de documente din România. Ea s-a înființat în...

Biblioteca Academiei Române între 1948 și 1989
Pro Memoria luni, 06 octombrie 2025

Români din Peninsula Istria

Nu toți românii locuiesc în România, așa cum nici alte națiuni nu locuiesc în totalitate în țările lor. Astăzi, în afara frontierelor...

Români din Peninsula Istria

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company