Un nou raport privind integrarea imigranţilor

Prin programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii al Comunităţii Europene, Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor, în parteneriat cu Fundaţia pentru o Societate Deschisă, a realizat barometrul pe

Monica Chiorpec, 24.06.2015, 08:37

Prin programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii
al Comunităţii Europene, Centrul de cercetare şi documentare în domeniul
integrării imigranţilor, în parteneriat cu Fundaţia pentru o Societate
Deschisă, a realizat barometrul pe 2015. Echipa coordonată de Camelia Mihalache
a delimitat palierele integrării imigranţilor pe 13 dimensiuni mari, de la
libera circulaţie, până la integrarea propriu-zisă, prin obţinerea cetăţeniei.
Pentru obţinerea cetăţeniei române, un imigrant trebuie să locuiască legal în
România timp de 8 sau 5 ani, dacă este căsătorit cu un cetăţean român. În toată această perioadă imigranţii nu au
dreptul de a vota şi de a fi aleşi, nu pot înfiinţa partide şi nu pot adresa
petiţii. Modificarea condiţiilor în care imigranţii pot participa activ la
viaţa politică, exceptând dreptul de vot, care ar necesita modificarea
Constituţiei, nu cere decât o viziune modernă asupra rolului pozitiv al
diversităţii în viaţa unei societăţi. Bianca Floarea, cercetător al Fundaţiei
pentru o societate deschisă: Libera circulaţie este o primă dimensiune a
integrării. Este vorba de drepturile de intrare şi de şedere pe teritoriul
României. De asemenea, ne-am referit şi la mobilitatea lor în cadrul graniţelor
României. În acest scop, s-au folosit trei indicatori: condiţiile permisive de
intrare şi de şedere, deplasarea liberă în interiorul graniţelor şi reînnoirea permiselor de şedere pentru
imigranţi. Trecând la partea de evaluare a liberei circulaţii, scorul obţinut
pentru această dimensiune este unul din cele mai bune, deşi în scădere faţă de
anul trecut. Este pe locul trei, cu 7 puncte, cele 10 puncte maxime fiind
obţinute de dimensiunea opinie publică şi reîntregirea familiei. Iată, pe locul
3 avem dimensiunea liberei circulaţii, însoţită de muncă şi integrarea
economică. În legătură cu primul indicator, condiţiile permisive de intrare şi
şedere, trebuie spus faptul că, pentru a intra în România sau pentru a obţine
un permis de şedere de lungă sau de scurtă durată, un cetăţean al ţărilor terţe
trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. O parte dintre aceste condiţii
sunt generale, cum ar fi să aibă un document valabil de trecere a frontierei,
să nu aibă interdicţie de a intra în România, să nu fie un pericol pentru
securitatea celorlalţi. Există şi o serie de condiţii specifice, care ţin de
scopul pentru care respectiva persoană a intrat în România, fie că este vorba
de reîntregirea familiei sau de studii.

Faţă de ediţia de anul trecut a barometrului privind integrarea
imigranţilor, adoptarea ordonanţei 25/2014
a făcut ca anumite categorii de persoane să nu
aibă nevoie de obţinerea unui aviz de includere pe piaţa muncii, dacă a
obţinut un permis de şedere. Este vorba de cei aflaţi în conducerea filialelor,
a reprezentanţelor sau a sucursalelor străine pe teritoriul României, dar şi de
cei veniţi în România temporar, la studii. Cât despre dimensiunea
anti-discriminare, Daniela Tarnovschi, cercetătoare a Fundaţiei pentru o
Societate Deschisă, prezintă rezultatele raportului: Românii se declară
toleranţi şi acceptă imigranţii. În ceea ce priveşte discriminarea, am folosit
în raport definiţia care se regăseşte în lege. Am studiat patru indicatori:
recunoaşterea drepturilor fundamentale, protecţia legală a străinilor împotriva
discriminării şi politici eficiente pentru combaterea discriminării şi faptul
că imigranţii nu se simt discriminaţi. Ca evaluare se observă că, faţă de 2014,
există o scădere în ceea ce priveşte nediscriminarea imigranţilor. Sunt
recunoscute drepturile fundamentale ale imigranţilor, dar nu există mecanisme
de implementare şi monitorizare a politicilor anti-discriminare. În ceea ce
priveşte protecţia legală a străinilor împotriva discriminării, există un cadru
legal anti-discriminare, dar nu există un cadru care să protejeze în mod
specific străinii împotriva discriminării sau acest cadru este defectuos
implementat şi neutilizat. La politici de integrare eficientă pentru combaterea
discriminării, rezultatul este că nu există politici integrale eficiente pentru
combaterea discriminării.

Cât despre accesul străinilor la ansamblul politicilor de sprijin şi la
sistemele sociale, Luciana Lăzărescu a sintetizat rezultatele cercetării
Fundaţiei pentru o Societate Deschisă:
Dimensiunea bunăstării este, de fapt, un
suport pentru toate celelalte dimensiuni. Ne-am referit în primul rând la
locuinţe. Este vorba de locuinţe sociale, dar ne-am referit şi la cele de pe
piaţa privată. Ne-am referit şi la accesul la sistemul de asistenţă socială,
dar şi la două componente ale sistemului contributoriu pe asigurări sociale şi
este vorba de accesul la serviciile de sănătate şi la asigurările sociale. Un
plan important în paradigma serviciilor care oferă suport este colaborarea
instituţională şi, nu în ultimul rând, monitorizarea şi evaluarea impactului
programelor şi serviciilor asupra imigranţilor.

Evaluarea bunăstării imigranţilor arată un scor peste media celorlalte
dimensiuni din raportul pe 2015 realizat de Fundaţia pentru o Societate
Deschisă.