Datorii, locuință și protecție. Ce schimbă ANPC pentru românii aflați în dificultate
Tot mai mulți români întâmpină dificultăți în plata ratelor, a creditelor sau a altor obligații financiare, iar procedura de insolvență a persoanelor fizice devine o soluție tot mai discutată.
Ion Puican, 08.04.2026, 15:35
Tot mai mulți români întâmpină dificultăți în plata ratelor, a creditelor sau a altor obligații financiare, iar procedura de insolvență a persoanelor fizice devine o soluție tot mai discutată. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) pregătește modificări importante care ar putea extinde accesul la această procedură și ar putea proteja locuința familiei de executarea silită.
În prezent, procedura de insolvență a persoanelor fizice este reglementată de Legea 151/2015, iar pentru accesarea formei clasice de insolvență, pragul minim al datoriilor este de 15 salarii minime brute pe economie, adică 60.750 lei în 2026.
ANPC propune reducerea acestui prag la 10 salarii minime brute, adică 40.500 lei, pentru ca mai mulți români să poată intra în procedură. O altă modificare importantă propusă de către ANPC vizează protejarea locuinței familiei, prin includerea acesteia în categoria bunurilor neurmăribile, adică bunuri care nu pot fi executate silit în anumite condiții. Excepțiile propuse sunt locuințele cumpărate prin programul „Prima Casă”.
Tot ANPC mai propune ca băncile și IFN-urile să fie obligate să informeze clienții care au întârzieri la plată de peste 90 de zile despre posibilitatea de a apela la insolvență personală și să includă explicit în notificare contactul Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice: insolventa@anpc.ro.
Într-un material realizat de Alina Nechita, de la Radio România Cluj, președintele ANPC, Békési Csaba Lajos, vorbește despre noile propuneri legislative destinate persoanelor care nu mai reușesc să facă față datoriilor:
„Ne dorim ca pentru îmbunătățirea condițiilor de aplicare și desfășurare a procedurilor de insolvență, să ușurăm interacțiunea celor care au nevoie de acest sprijin cu această procedură. Astfel, Comisia de insolvență la nivel central a inițiat deja demersuri pentru modificarea cadrului legislativ prin care urmărim câteva aspecte extrem de importante pentru a îmbunătăți această procedură de insolvență a persoanelor fizice.
Ne propunem să introducem în categoria bunurilor neurmăribile a locuinței familiei. Acesta este un aspect extrem de important și uman. Căminul nostru familial să nu fie supus acestui proces și astfel să nu punem în pericol desfășurarea și siguranța familiilor noastre. Redefinirea valorii prag, un aspect extrem de important, prin care ne dorim să restabilim nivelul la nivelul a 10 salarii minime, în comparație cu actuala formă, unde avem 15 salarii minime pe economie.
Astfel, cuantumul minim al datoriilor necesar pentru deschiderea acestei proceduri să scadă față de valoarea reglementată în momentul de față. Astfel, facilităm accesarea procedurile acestea pentru un număr mai mare de consumatori. Repet, mai mulți consumatori vor beneficia de această procedură și mai mulți consumatori vor avea interesele și siguranța apărate în fața creditorilor.
Instituirea obligației pentru operatorii economici care desfășoară activități de creditare a persoanelor fizice de a informa consumatorii debitori cu privire la posibilitatea de a beneficia de prevederile Legii 151, precum și de a contacta Direcția de insolvență a persoanelor fizice din cadrul autorității noastre este un alt element pe care dorim să inserăm în această modificare legislativă.
Există câteva condiții preliminare impuse de legislația specifică pentru depunerea acestor cereri de insolvență. Notificarea prealabilă a creditorilor cu cel puțin 30 de zile înainte de depunerea cererii. Prezentarea dovezilor privind veniturile sau lipsa acestora. Anexarea documentelor care atestă veniturile realizate în ultimii 3 ani, respectiv estimările pentru următorii 3 ani. Documentele fiscale, cazierul judiciar fiscal, raportul Biroului de Credit, toate acestea sunt documente care, alături de prezentarea unei propuneri de plan de rambursare, dacă se impune acest lucru, sunt necesare preliminare pentru depunerea cererii de insolvență.”
Legea permite acum trei forme de insolvență personală: plan de rambursare pe maximum 5 ani, procedură simplificată pentru persoane vulnerabile și lichidare de active. Cu amănunte, președintele ANPC, Békési Csaba Lajos:
„Legea 151/2015 reglementează 3 tipuri de proceduri de insolvență. Prima procedura de bază, se referă la o procedură pe bază de plan de rambursare a datoriilor în care ne adresăm debitorilor care au datorii egale sau depășesc 15 salarii minime brute în plată în economie, adică 60.750 lei.
Procedura aceasta presupune plata a cel puțin 50% din datorii în maximum 60 de luni, iar pe baza unui plan aprobat de creditori oferă beneficii precum suspendarea executărilor silite, a dobânzilor, dar și posibilitatea ștergerii parțiale a datoriilor. Procedura simplificată de insolvență este destinată mai ales pensionarilor sau persoanelor cu capacitate de muncă redusă, a căror datorii nu depășesc 10 salarii minime, adică 40.500, și care nu dețin bunuri sau venituri urmăribile.
După perioada de supraveghere de 3 ani, debitorii pot beneficia de ștergerea integrală a datoriilor dacă condițiile sunt îndeplinite. Procedura juridică prin lichidare de active se aplică debitorilor cu datorii de peste 60.750 de lei, cele 15 salarii la care făceam adineauri referire, care nu pot achita cel puțin 50% din datorie în 5 ani. Această procedură implică valorificarea bunurilor, urmăririle și plăți lunare timp de până la 5 ani, urmând ca restul datoriilor să fie șterse la finalul procedurii.”
Aceste măsuri propuse de ANPC apar într-un moment în care accesul la proprietate devine tot mai dificil: potrivit datelor recente, scade numărul românilor din mediul urban care dețin propria locuință, iar tot mai mulți aleg sau sunt obligați să locuiască în chirie. În acest nou context economic, protejarea echilibrului financiar al familiei devine nu doar o temă juridică, ci și una socială, cu impact direct asupra vieții de zi cu zi.
